O mica escapada

[Helena Daphne Rose]

Helena se gandi cateva clipe de ce plangea. Se duse la fereastra , respira aerul rece care ii curata mintea si isi aduse aminte. Lacrimile ii se uscasera pe obraz si se intoarse spre Bell.
"-Prietena mea. Sau fosta mea prietena , Theodora. Ea e motivul pentru care sunt asa suparata.Eram asa bune prietene , pana cand vara trecuta a inceput sa ma ignore , si incet-incet incepuse sa aiba o indiferenta in ea ce ma frustra la maxim. Avea si probleme de familie in acel moment , am lasat-o vreo 2 saptamani crezand ca e inca afectata dar problemele de familie disparusera iar ea ma trata cu aceeasi indiferenta.Am mustrat-o in fata ca prietenii nu se ignora dar degeaba. Numai era aceea Theodora pe care o stiam. Numai eu stiu cum am suportat ignoranta ei. In ultima zi de vacanta venise la mine sa-si ceara "scuze" dar era prea tarziu. Acum pricep de ce Jobenul Magic nu a repartizat-o la Cercetasi si a pus-o la Viperini.E o lasa."spuse Helena iar acum fata nu se mai simtea suparata si trista ci manioasa.
"-Imi pare rau. Cateodata viata nu e dreapta cu cei care o merita."zise Bell incet.
"-Da.Si mie imi pare rau ca trebuit sa vad latura asta a sufletului ei dupa ani de prietenie falsa."si se aseza pe canapea uitandu-se din nou spre fereastra.
"-Mi-ar face bine niste ture de castel cu matura."
"-Cred si eu.Off , acum ce ne facem cu Filch are bantuie prin castel si cu Peeves care mereu apare la momentul inoportun!"zise Bell vizibil suparata.Fata inca se uita trista la Helena care mai uitase de o "anume" prietena cand Bell schimbase subiectul.
Noaptea inca domnea peste cer iar stelele inca mai sclipeau. Helena se gandi cat o fi fost ora iar atunci pe masuta aparu un ceas care indica ora unu si un sfert.Mai intai se speriase crezand ca deja era luni , dar era duminica..