Un Nou Inceput... #2

[Evelline Clauzs]

"-Mda...daca mai stam cat de putin aici, McGonagall iar va urla si n-am chef sa'i mai aud vocea" ofta Ev plecand alaturi de ele.
In scurt timp ajunsera in turn, iar colegii incepusera cand sa o felicite pe Ev cand sa o dojeneasca si sa se infurie pe ea.
"-Grozav..Asta ne mai trebuia acuma. Noi strangem puncte si altii le prapadesc pe apa zambetei..." zise unu.
"-Adevarat..dar macar a meritat sa'l vedem pe Plesneala in postura aceasta" spuse altul.
Era un intreg murmur acolo, insa Evelline se prefacu ca nu auzea. Urca scarile si rapid ajunse in dormitor, suindu-se intr-unul din paturile de deasupra.
"-E doar vina mea si numai a mea..!De nu'i vedeam fata pocita a lui Plesneala nu incepeam..."
Se oprise, punandu-si mainile-n san, indignata ea insasi.