O noapte in Camera Necesitatii

[Veronique A. Dupont]

Miscarile erau din ce in ce mai nebunesti de la fata la fata. Toate se distrau de minune, dar stiti cum se zice " Un lucru bun nu e pentru totdeauna".
O fata din anul VI de la viperini intra in camera, iar muzica se opri ca prin farmec.
"- Ce faceti aici?" intreba viperina intrigata
"- Cum de ai gasit camera?" intrebarea aceasta era pe buzele tuturor, dar singura care avuse curaj s-o zica era Helena
"- Mi-a zis un baiat de la cercetasi de ea" raspunse fata
"- Tradatorul" sopti Janella
"- Mai bine imi ziceti ce faceti aici ca altfel ma duc la Plesneala" le ameninta
"- Ai para pe cineva din propria ta casa?" intreba Bell
"- Nu e nimeni de la viperini aici" protesta fata
Zoya care pana acum se afla pe podea din cauza ca se impiedicase in timpul dansului se ridica.
"- Eu sunt de la viperini" tipa aceasta
Toate fetele incepura sa rada de modul ciudat in care aceasta se ridica de pe podea.
"- Sti ca daca ne gaseste Plesneala o sa o pedepseasca si pe Zoya si va va scade din neperetuitele voastra puncte" continua Bell