Pisica Neagra

[Samantha Hawkins]

Ce-i drept, pana acum samantha nu s-a gandit niciodata la situatia monetara a familiei. Si nici ca o interesa in momentul de fata. Stia doar ca parintii i-au spus clar unde si cum sa gaseasca seiful, dar isi dadea seama la fel de bine ca banii... nu cresc in salcii miscatoare.

Asa ca, dupa ce Zoya isi termina treaba, Samantha a urmat indicatiile dupa biletelul scos din buzunarul jachetei, spunandu-i spiridusului la ureche cifrele si locul seifului dorit.

"Krayt!" a icnit mititelul, acoperindu-si mai tarziu gura cu mainile, si cerandu-i scuze Soimencei ca a vorbit cu voce tare. Acesta si-a rotit privirea de jur imprejur, ca si cand ar fi analizat situatia.
Samantha s-a prins, si i-a mai soptit ceva asemanator cu "ele imi sunt prietene, e totul ok" Cele 2 fete se priveau curioase, nestiind de ce Samantha alesese sa pastreze sub tacere destinatia.

Alice incerca sa se abtina in a intreba ceva, Zoya, pe cat de curioasa parea sa fie, inca isi numara galleonii.
Boboaca se simtea oarecum incordata. Nu era prea placut sa incerci sa ascunzi ceva de fata cu niste prieteni, asa ca, fortand un zambet, s-a intors inspre cele 2 si a inceput. A urmat o scurta pauza...ciudata.

"Hey, fetelor, scuze, nu e nimic chiar asa de special, parintii iau toate masurile de precautie... si...avem niste lucruri de valoare... sper ca intelegeti, " a adaugat privind in jos, la podeauna usor umeda, de piata, stralucind in lumina felinarelor. Se aflau adanc sub pamant.

Zoya si-a ridicat si ea privirea intr-o clipita, uitandu-se de la Samantha, la Alice, care a dat din cap aproband. Viperina a facut pe fel. Pe buna dreptate, atmosfera se mai detensionase dupa incident.

Pe masura ce caruciorul de transport inainta, fetele gaseau cu atat mai multe subiecte de discutie. Samantha era ceva mai tacuta.

O intoarcere rapida la stanga. Zoya a scos un tipat scurt.
Un damb neasteptata. Fetele aproape au sarit de la locurile lor.
O coborare brusca, si Samantha deja o apucase de umar pe Alice.
"Parca am fi intr-un carusel!" a exclamat Samantha, pe jumatate amuzata, pe jumatate exasperata.

In curand, au ajuns la destinatie. Poate daca nu ar fi fost discutia despre seiful samanthei, micul grup ar fi izbucnit in rasete dupa terminarea unei calatorii atat de... zguduitoare.
Oricare ar fi fost motivul, gandurile Zoyei si ale lui Alice au inghetat asemenea unui circuit de apa expus brusc la ger. Samantha se uita ingrijorata la fete, chiar si la spiridus, care desi stia despre ce este vorba, se holba cu o expresie alerta la umbra a ceea ce s-a dovedit a fi... un Dragon.
"Mai bine ti-ai avertiza amicele, tinerica" i-a suierat spiridusul, si pe buna dreptate...
O frumoasa specie de Corn-Lung Romanesc, de un verde smarald-foarte inchis si coarne relativ scurte, galben-stralucitoare, ce ii dadeau acel aspect inspaimantator tipic dragonilor. Ochii, cu pupile galben-rosiatice. Isi dilata nervos narile, isi scutura capul cu podoabele ascutite si pufaia si plescaia parca vrand sa simta gustul aerului.

Samantha il admira.
"Te sfatuiesc sa te grabesti" i-a suierat inca odata Samanthei care si-a recapatat firea
"Acesta e Krayt. O specie de Corn-Lung Romanesc. Inca tanar ce-i drept... il stiu inca de cand era in ou. tatal meu e cercetator, iar romania avand cea mai mare rezervatie de dragoni..." le-a comunicat Soimeanca si s-a apropiat cu mana intinsa. Krayt s-a agitata pentru o clipa, si-a ranjit dintii ascutiti, si s-a lasat mangaiat sub bot intr-un anume loc, inchizand ochii, pare-se, de placere. Daca s-ar fi uitata macar o clipa la colege, ar fi vazut-o pe Zoya mai alba ca varul, si pe Alice, a carei chip nu era tocmai vizibil cu lumina numai de la felinare, dar care cu siguranta ar fi preferat sa fure un carucior si sa iasa de sub pamant.

"Oh, nu va faceti griji, specia asta isi face culcusul sub pamant, si oricum fac cu schimbul, mai sunt lasati si la suprafata" a adaugat samantha zambind, uitandu-se intr-un sfarsit la expresiile livide din spate. Din pacate nu s-a prins de ce se lasase acea liniste.
Seiful a fost deschis si fata si-a luat cele necesare.

Alice mai ramasese cu destui bani, avand experienta anilor precedenti.
La iesire, micul grup s-a bucurat nespus la vederea soarelui si au "gustat" cu nesat aerul, acum proaspat, si nu imbacsit. Alice si-a facut curaj intr-un sfarsit si a intrebat:

"Deci... de ce un... dragon?"
"Oh, presupun ca e ok daca va spun... parintii mei se ocupa si cu furnizarea celor necesare pentru miezul de bagheta si Potiuni. Si in mod evident nu se pot procura de oriunde... asa ca "extra-protectia"... e necesara" a adaugat, si fetele, indreptandu-se inspre urmatorul magazin, au schimbat rapid subiectul de discutie.

OOC: Nu m-am pot abtine app, sa-mi spuneti daca am zis bine sau nu de reactiile oastre la vederea dragonului Si in caz ca va intrebati, chestiile astea le inventez pe loc xD