Parents

[Isabella River]

Hmm.. my parents..
Imi iubesc parintii [ toata lumea isi iubeste parintii, evident ] desi uneori mi se pare ca nu ma inteleg, sau ca.. nu stiu, ma enerveaza..
Mama.. pai.. mi-e si rusine sa spun ca mai mult vorbesc la telefon cu ea decat in realitate. Ea a plecat in Italia acum.. 11 ani [ dar vine acasa de trei - patru ori pe an, cate o luna.. iar in majoritatea verilor merg cu ea acolo.. ] pentru ca ea si tata nu se descurcau la inceput.. apoi am aparut eu si totul a fost si mai greu.. asa ca mama si-a luat inima in dinti si a plecat in Italia, sprijinita de tatal meu, la fratele ei, iar eu am ramas cu tata. [ aveam 3 ani atunci.. ]
Este o persoana grozava, moderna, [ noi mai afcem si schimb de haine cate o data ]. Mereu ma ajuta si imi da sfaturi [ ca orice mama ] si desi pot intui mereu daca e trista [ desi neaga acest lucru ] si niciodata nu ma surprinde, tot simt ca nu o cunosc destul..
Stiu ca parintii mei si-au sacrificat tineretea pentru mine, pentru fericirea si viitorul meu. Si mereu am simtit ca le datorez ceva.. :-j [ dar la vara pe timpul asta, mami meu va fi acasa de tot.. ]
Am inceput sa ma obisnuiesc cu ideea ca e plecata.. Si imi place foarte mult ca nu trebuie sa ma ascud de ea, ca pot vorbi deschis despre orice, pentru ca imi da sfaturi si ma ajuta..
Tata.. well.. Nu stiu ce faceti voi, dar eu in viata mea nu am scos un cuvant de protest impotriva unei decizii / unui lucru spus de el. Il apreciez pentru autocontrolul, caracterul lui si pentru faptul ca.. nu se imbata niciodata si nici nu fumeaza [ eu nu l-am vazut in viata mea bat.. nici la nunti, nici.. niciodata. ] Cred ca pana la urma armata e de vina.. Il mostenesc destul de mult [ asta pentru ca am stat mai mult cu el de la 3 ani.. practic.. el m-a crescut mai mult ] Scrisul.. caracterul foarte indiferent si serios.. modul in care dorm.. respectul. La toate semanam. De la el am chestia asta cu armata si liceul militar..
Mereu stiu ca ma pot baza pe el.. Il respect foarte mult.. pentru tot. Respectul, pentru el, este calea cea mai buna prin care ii pot multumi. Si.. cand eram mica.. era atat de grijuliu si de glumet cu mine, incat acum regret ca nu mai am 6 ani.. Dar chiar si acum.. ma duc la el de fiecare data si ma saruta pe frunte.. asta ma face sa ma simt fetita lui cea mica.. La capitolul ''Love''.. ii pot spune mereu orice.. El e primul care afla daca am un iubit sau nu.. Si.. imi place ca ma intelege..
So.. cam asta cred eu despre parintii mei..
BTW: Wow, cat am scris.. :-O Sper ca nu v-am plictisit.