Nunta

[Bell Evans]

Bell ramase in liniste, in timp ce Rose statea pe un scaun mare, verde, in fata unui intreg arsenal. Stefan se plimba prin camera, aparent cuprins de emotiile pregatirii. Nu se auzeau decat soaptele lui Rose si Sophia pe fundal, in timp ce fata ii explica ce vrea sa'i faca la par.
"-La ce te gandesti??" murmura Stefan, aparand brusc in spatele cercetasei. Bell tresari usor, dupa care se intoarse si fu intampinata de un zambet cald.
"-La nimic. Doar imi imaginez cum va fi nunta..abia astept sa inceapa ceremonia" sopti ea, vesela.
"-Si eu vreau sa inceapa o data, m'am plictisit de atata alergatura si pregatiri" chicoti baiatul.
In linistea profunda, Bell sprijinindu'si capul pe umarul lui Stefan, privind domeniile ce se scaldau intr'o aura de mister. Razele calde ale soarelui mangaiau firele de iarba ce dansau incetisor, arcuindu'se in palpairi de safir. Niciun nor care sa tulbure albastrul indraznet al cerului, la fel cum nimic nu putea tulbura dragostea celor doi.
"-Cred ca e timpul sa mai coboram pentru o ultima verificare, inainte sa ne imbracam si noi" spuse Stefan, vioi. O lua de mana pe Bell si pornira pe scari in jos, spre Marea Sala. O data intrati in incapere, fura acaparati de mireasma de frezii si trandafiri, alaturi de o nuanta slaba de portocale.
"-Crezi ca am exagerat cu parfumul?!" intreba Bell, usor nelinistita.
"-E perfect" murmura baiatul, zambind.
Iesira din sala, indreptandu'se spre lacul ce isi oglindea undele argintii in bataia plapanda a vantului. Acolo totul era perfect, florile se rasfatau in lumina aurie iar scaunele imbracate in satin albastru asteptau oaspetii nerabdatoare.
Se intoarsera spre castel, inca tinandu'se de mana, privind turnurile ce strapungeau azurul nesfarsit. Ajunsi din nou inauntru, se intalnira cu..