Tristetea...

[Bell Evans]

Bell mergea in liniste pe coridoarele Hogwarts'ului, invaluita in mii de ganduri. Vroia sa ajunga in camera necesitatii, pentru a'si linisti mintea agitata.
Miezul noptii ii parea mai putin ingrijorator decat orele dinspre dimineata, ce o purtau spre frig si singuratate.
Ajunsa la etajul VII, intra in camera si auzi un murmur de voci.
"-E cineva aici?!" intreba ea, usor speriata.
"-Bell?" raspunse o voce, cunoscuta.
"-Da, sunt eu, Bell Evans" zise cercetasa, chicotind.
Se apropie de dulapul de dupa care se auzi strigatul si le vazu pe Emma si prietena ei de la cercetasi, Elizabeth.
"-Bine ca erai tu" spuse aceasta, ridicandu'se.
"-Dar cine va asteptati sa fi fost??" intreba Bell, razand.
"-Nimeni" raspunse Emma, cu un zambet.
"-Si, ce faceati aici?" intreba Bell, asezandu'se pe o canapea