Vesnica problema

[Bell Evans]

Bell incerca sa stea cat mai serioasa, sa nu se dea de gol. Zoya o privi nelinistita.
"-De ce esti asa ganditoare?!" o intreba ea pe cercetasa, iar Helena le arunca o privire gen Las'o sa fie ganditoare, iar Bellei nu mai fi asa ganditoare.
"-Pai..ma gandesc..cand am sa ies din spitalul asta afurisit!!" spuse Bell, incercand sa minta cat mai bine.
"-Sincer, si eu vreau sa ies cat mai repede" se auzi vocea lui Nick, dintre asternuturi.
"-De ce? Abia ai venit" spuse Helena, curioasa.
"-Pentru ca urasc sa stau in spitale, de aia.." raspunse baiatul, enervandu'se.
"-Nu il enerva!!!" sopti Bell, mai mult prin semne.
"-Doamne, mereu vorbiti asa, pe la spatele oamenilor?!?!?!" intreba Nick, ridicandu'se si aruncandu'le o privire suparata.
"-Nu, dar care e problema ta?" intreba Zoya, enervandu'se si ea.
"-Tu cine mai esti?" zise Nick, curios.
"-Zoya Rose, de la viperini" anunta Zoya, mandra.
"-O viperina?! Spuneti'mi ca glumiti!!" striga Nick, ridicandu'se de tot din pat.
"-Nick, ce e cu tine?" intreba Helena, speriata. Corpul baiatului incepu sa tremure, aparent incontrolabil.
"-Nimic" mormai el, bagandu'se inapoi in pat.
"-Ce'ar fi sa nu ne mai minti, si sa recunosti ca tu esti varcolacul?!" se auzi vocea Bellei, care prinse curaj.
Nick ramase tacut, nu stia exact daca din cauza socului sau a dispretului.
"-Bell" murmura Helena, cu ochi mari.
"-Daca tot te intereseaza despre ce vorbeam in soapta, vorbeam despre faptul daca tu esti sau nu varcolacul disparut. Deci, poate vrei sa ne lamuresti, ca sa vorbim normal" continua cercetasa.
Nick se ridica nervos si veni langa patul lor..