Aventuri in miez de noapte

[Helena Daphne Rose]

Helena mergea incet de-a lungul coridorului intunecat a etajului VII. Trecu de vreo 3 ori prin fata unui zid , repetandu-si aceleasi cuvinte in minte: Imi doresc o camera sa ma odihnesc , imi doresc o camera sa ma odihnesc... Deschise ochii si uitandu-se precauta in stanga si dreapta , deschise usa masiva de stejar ce se ivise in fata sa abia acum cateva secunde. Intra cu ochii privind in jos marmura cea rece si cenusie , nerealizand ca cineva statea tacut la lumina si caldura focului ce palpaia vesel in semineu. Fata se uita la silueta ce statea pe canapea si observa ca avea ochii marii , incercand sa desluseasca straina din umbra. Helena o privi mai bine si descoperi cu stupoare ca era Bellyshor , prietena sa cercetasa si tovarasa in diverse peripetii. Bell o recunoscu si ea pe Helena. Rasufla usurata si zise:
"-Nu stiam cine era...ce mai faci?"
"-Bine , de fapt nici nu sunt surprinsa ca te vad aici. Daca m-ar intreba cineva cine obisnuieste sa vina cel mai des in Camera Necesitatii , as zice fara ezitare ca tu!"chicoti Helena. Bell rase si ea si intreba:
"-Deci , ce te aduce pe aici?"
"-Oboseala. Azi am avut 7 ore care credeam ca nu se mai termina si antrenament de Vajhat."
"-Hmm...iar Vajhatul! Ai grija cu baloanele-ghiulea..."o certa Bellyshor.
"-Si tu sa nu te mai impiedici."glumi Helena.
"-O sa am! Am o intrebare , cumva Plesneala s-a comportat ciudat azi la ore?"
"-In cele doua ore...stai sa recapitulez..."medita Helena. Isi aduse aminte ca desi veni la ore nervos si fu rece cu elevii , in special Cercetasii , ca dintotdeauna , a fost nelinistit toata ora si se uita mereu sceptic la usa , ca si cum avea grija ca nu cumva cineva anume sa intre. Fata ii povesti lui Bell , iar cercetasa marturisi ca se comportase la fel. Helena insa spuse:
"-Insa nu conteaza asa tare lucrul asta..."
"-Nici pentru mine , insa e prea ciudat."zise Bellyshor incruntata.