Vesnica problema

[Helena Daphne Rose]

Nick si Zoya mergeau cu pasi domoli, in timp ce Bell si Helena erau chiar vioaie. Ajunsi la mal , admirara peisajul mirific. Lacul se intindea ca o oglinda mare in care nu se privea decat luna argintie. Stelele se reflectau in apa rece si linistita , dandu-ti impresia ca era de gheata. Din cand in cand , valuri mici isi faceau curajul sa apara pe suprafata lacului. Zoya nu reusi sa spuna decat :
"-Wow. E super aici."
"-Imi place."sopti Helena si se duse sa se catere pe o stanca micuta.
"-Si mie imi place , e superb!"zise Bell , asezandu-se pe pietris in pozitia lotus.
"-Mda , e super , dar unde e riscul si pericolul? Aici e o liniste de mormant!"spuse Nick.
"-Nick , Nick...iti doresti cam multe nu crezi? E perfect!"murmura Helena.
"-Si in plus , pericolul isi va face aparitia exact cand nu te astepti si cand nu vrei!."il mustra Bell.
"-So enjoy the silence..."sopti Zoya.
"-Ok...Insa tare imi este somn..."zise baiatul si casca.
"-What?! Ti-e somn? Inca de pe acum?"spuse indignata Zoya.
"-He , he , uite cineva de partea noastra!"zise Helena chicotind.
"-Oricum , noi suntem obisnuite cu noptile albe."afirma Bell.
"-Vai , nu cred ca as face fata programului vostru."murmura Nick.
"-Noi putem."spuse Helena.
Cei patru se bucurara de linistea deplina a noptii . Deodata , dintre copacii rari se ivise un centaur. Nick tresari la vederea acestuia , insa Helena il saluta:
"-Buna Firenze."
"-Buna seara , Helena. O plimbare cu prietenii prin padure?"intreba acesta bland.

OOC: Nu stiu alt nume decat Firenze pentru centauri =))