Aventuri in miez de noapte

[Bell Evans]

Cele doua ramasera in tacere, ascultand pasii de pe hol.
"-Cine o fii totusi??" murmura Bell.
"-Chiar vrei sa afli?!" o intreba Helena, razand.
"-Da..ma omoara curiozitatea asta!!" sopti cercetasa, cu un zambet.
"-Atunci hai sa luam pelerina si sa iesim" propuse Helena.
"-Si daca vede usa dezchizandu'se? Va sti ca e cineva aici" zise Bell, ganditoare.
"-Off, ai tu alta idee?" intreba Helena.
Ramase in liniste, cercetasele cazura pe ganduri. Clipele se scurgeau incet, dar pasii inca se mai auzeau. Parca era cineva care vroia sa intre in camera, dar nu putea. Si se plimba intr'una prin fata peretelui gol.
"-Am eu o idee" spuse Bell, spargand linistea aproape dureroasa.
"-Ce?!" intreba Helena.
"-Sa ii cerem Camerei sa ne arate cine e pe hol" propuse Bell.
"-Ok, buna idee" chicoti Helena. "Dar cum ai de gand sa ii..ceri?!" intreba ea.
"-Vrem sa stim cine e afara" murmura Bell, iar in fata ochilor ii aparu o bula de aer, ca un portret.
"-E Filch!!" spuse Helena, cu respiratia sacadata.
"-Si incearca sa intre in camera?!?!?!" raspunse Bell, mirata.
"-Dar e un non, pentru numele lui Dumnezeu" izbucni Helena.
"-Dar poate l'a pus Plesneala sa ne supravegheze" spuse fata, ganditoare.
"-Snape incepe sa ma calce pe nervi. Sincer!!" spuse si Helena, exasperata.
"-Ohh, nu doar pe tine" sopti Bell, asezandu'se la loc pe un fotoliu. Isi ridica genunchii si ii cuprinse cu bratele, asezandu'si obrajii palizi pe ei.
"-Dar totusi..ce face acolo???" intreba Helena, intr'un sfarsit.
Bell aproape adormise, dar tresari usor si deschise larg ochii.
"-Ai adormit?!" o intreba Helena, cu o parere de rau.
"-Nu, cred ca am atipit putin doar" spuse ea, frecandu'se la un ochi.
"-Filch inca mai e pe coridor" anunta Helena, iar vocea ii era tensionata.
"-Si ce facem?" intreba Bell, privind'o curioasa..