Gheare,colti si o eleva

[Jacques Matthieu Gerald]

Era prins in jocul durerii, al foamei al poftei, si tentat sa ucida. Nu vroia faca asta, putea dar nu vroia, trebuia sa reziste acelei lupte insangerate, pline de durere si dorinta.Gatul ii sangera, pielea ii era safasiata, privi agil spre luna, care usor-usor se facea disparuta. In acele clipe stia ca trebuie sa traga de timp sa o tina departe pe fata pana ce acel bleste disparea, o prinse cu labele din fata si o strangea cat putea de tare, luna se strecura din ce in ce mai mult.

Un urlet tasni din pieptul profesorului, in timp ce blestemul incepu sa dispara, pana ce revenii la normal,tinea ochii inchisi simtea cum mainile atingeau ceva fin,ud...placut. Nu vroia sa ii deschida,nu stia ce anume statea acum in bratele sale, prefera sa ii tina inchisi inca 2 minute.