Gheare,colti si o eleva

[Mylene Lycoris OddCat]

Sfâºie.. moarte.. omoarã..

Corpul începea sã-i revinã la normal, deºi era plin de rãni însângerate ºi ea avea câteva oase rupte. Cygnatia urlã de durere atunci când transformarea în om fu completã - clipi, deschizându-ºi ochii, realizând cã era þinutã în braþe de omul-lup pe care aproape îl omorâse..
- N-nu am vrut sã fac n-nimic.., murmurã ea, tremurând.
κi simþea corpul rigid, iar sângele i se prelingea în ochi, împãienjenindu-i privirea. Încercã sã se miºte, dar un junghi de durere îi strãbãtu întregul corp.. scânci, fãrã sã mai vrea sã se miºte, cãci chinul pe care îl simþea era un preþ prea mare.. luna era acoperitã complet de nori, dar putea oricând sã se arate din nou, sã-i forþeze pe cei doi oameni sã se transforme în vârcolaci din nou.
Pãli, rãnile de pe faþa sa fiind mai evidente ca niciodatã în timp ce privea razele lunii pe pãmântul din apropierea lor.
- Domnule.. ãã.. profesor, luna! exclamã ea, atingându-l uºor pe profesor pe braþ. Va apãrea.. continuã ea, calmã, dar îngrozitã de acel lucru.
Privi cum luna apãrea din ce în ce mai mult, neºtiind cã putea cauza mai mult haos decât bine.