"Prieteni" vechi

[Bell Evans]

Stai calma, Bell!
Mii de ganduri ii roiau in minte. De ce naiba trebuise ca Atsuko sa vina la Hogwarts? Nu putea sa vina dupa ce plecam eu? Dar tot aia ar fi fost..aveam de gand sa raman la castel, sa predau ca profesoara. Dar macar mi'ar fi fost mai usor.
"-Nu stiu unde e Rose" am spus eu, rece.
Apatia pentru Viperini incepea sa ma calce rau de tot pe nervi. Orice casa era mai buna decat asta. Ma intelegeam de minune cu cei de la Ochi-de-soim sau Astropufi, de Cercetasi nu mai vorbesc. Dar Viperinii..mereu ingamfati, plini de sine ca au sange pur. Si ce daca ai sange pur? Asta nu te face mai demn..
Bineinteles, se considerau stramosii lui Salazar Viperin, deci aveau exact aceleasi trasaturi. Cred ca as fi plecat acasa daca Jobenul Magic m'ar fi repartizat printre nesuferitii aia!
"-Ai amutit, Bell?" intreba Atsuko, sarcastica.
"-Nu, doar ca prezenta ta imi face greata" am mormait eu, aruncandu'i o privire indiferenta. Nu aveam de gand sa imi stric toata ziua. Avea sa fie ultima mea prima zi la Hogwarts, trebuia sa fie pefecta.
"-Hey, tu, de ce stai aici daca esti de la Viperini??" striga un baiat din anul VI de langa noi.
"-Si tu de ce stai aici, daca ai o fata ca de coada de matura?!" mormai Atsuko, ridicandu'se.
"-Ne mai vedem" i'am strigat eu, fericita ca pleca de langa mine.
Nu imi venea sa cred ca mi se intampla asta. Era un..cosmar? Cred ca e putin spus. De obicei ma purtam foarte frumos cu toti bobocii. Erau simpatici, timizi, dornici de aventura. Dar verisoara mea avea sa fie unica exceptie.
Inca de mici ne uram. De ce? Poate pentru ca mama mea se casatorise cu un Incuiat, care si'a dedicat intreaga viata familiei. Iar familia Sakura s'a intemeiat pentru a pastra rasa pura, pentru a nu incrucisa sangele pur cu cel semi-pur sau de Incuiat.
Un strigat ma facu sa revin in prezent si sa'mi indrept privirile spre masa Viperinilor..

OOC: Ma distreaza RPG'ul asta nu am facut niciodata o chestie de asta