Ganduri

[Alice Swan]

Am privit-o putin trista deoarece stiam ca o intristase acea scrisoare.
Desi eram in casa viperinilor nu eram asa de rea pe cat se spunea ca orice viperin respectabil ar trebuii sa fie probabil cazusem la viperini datorita familei mele ce era la casa aceea de secole.Mi-am dres vocea incercand nu par trista:
"Nu ai de ce sa imi multumesti!Stiu ca si tu doreai sa faci asta ,doar ca aveai nevoie de un impuls!Ma bucur ca eu am reusit sa sa fiu eu acel impuls!"
Am privit bufnita ce zbura catre acel baiat si o multime de amintiri ma napadira.
"Hai sa nu mai fim triste,cu siguranta el iti va scrie!" Mi-am dres vocea si am continuat.
"Ce zici sa discutam despre ceva sau sa facem ceva?"
Aceasta ma privi si imi zambi.