Nimic mai mult decat putina liniste..

[Jenny Spring]

- So...guys...eu ies un pic. Spun eu cu o fata ce nu prea dadea a bine.
Mi-era rau. Oare ce mancasem la pranz? Habar nu am..
Am iesit usor din camera..
Am mers un pic pe coridor ca sa ajung la baie, dar nu am reusit. Am cazut jos, simtindu-ma ca naiba.
Burta, spatele si capul ma dureau puternic, de parca ar fi infipt cineva niste cutite in ele. Nici macar nu mai aveam puterea sa strig.
Dar cu toate astea, m-am ridicat in picioare si am continuat sa merg, pana am ajuns la baie. Acolo am soptit niste vraji"medicinale" ca sa ma simt mai bine.
M-am uitat un pic in oglinda. Eram asa de palida, ca ai fi spus ca sunt moarta.
M-am spalat pe fata, am mai rostit niste incantatii si m-am indreptat spre Camera unde, cu siguranta ma asteptau ceilalti ingrijorati.
Insa, pe drum, durerea si paloare reveni iar. O simteam puternic.
- La naiba! Minamota Folkas Resperio! am rostit eu o vraja medicinala si durerea disparu. Insa paloarea nu.
- Katro Vostak Omota! si pielea reveni la o culoare apropiata celei normale.
- Poate tot ce am nevoie este de un pic de aer, am spus eu.
Arght! Durerea nu prea avea de gand sa inceteze nu? Ea revenea incetul cu incetul.
Insa, intr-un sfarsit, am ajuns afara.
- Minamota Folkas Resperio! am spus eu in timp ce o lumina verzuie ma inconjura si inspiram profund aer.
- Asta se intampla cand nu ies afara, am chicotit eu.
Si totusi, nu avea cum sa se intample asta. Mai ales daca e fara sa inceteze...Cred ca sunt vrajita....In fine, am terminat vraja, cred ca ma pot intoarce bine-mersi, gandesc eu rasucindu-ma pe calcaie.
Acolo, in spatele meu ma astepta... ingrijorat/a.
- Nu am patit nimic, ii spun eu. Hai sa mergem spre camera, continui zambind.