Gustarea de la miezul nopþii.

[Klavdia Belikov]

Imposibil, câte lucruri în comun. Oglinda, moartea, durerea...
Nu ºtiam dacã sã îi spun sau nu, dar din moment ce îmi povestise mi-am fãcut curaj.
"Mikael, fratele meu, a murit în mod 'straniu' într-o searã. Pânã acum ceva vreme credeam cã l-au omorât un grup de tineri. Dar de fapt, erau Devoratori care, cu ajutorul transfiguraþiei, s-au preschimbat în câþiva prieteni de-ai mei. A murit dupã ce prietena mea pierduse un pariu. ªi cum n-a avea cum sã plãteascã, ei au decis sã batã pe cineva... pânã la moarte. Dar nu l-au bãtut pe Mikael, normal. L-au omorât cu un blestem de Neiertat... ºi eu n-am putut face nimic." am spus pe nerãsuflate.
Mi-am acoperit faþa cu palmele. Ceva mã oprea sã nu izbucnesc în lacrimi.
"L-am vãzut în Oglindã, tot în primul an. A fost oribil..."