Road to Death

[Mylene Lycoris OddCat]

frunzele translucide permiteau pãtrunderea razelor printre ramurile tãiate parcã brusc ºi învârtite în diferite mãnunchiuri de împletituri, în timp ce trunchiurile copacilor se îngroºau din ce în ce mai mult, lãsându-mi spaþii înguste prin care sã pot trece spre continuarea potecii bãtãtorite. urme uriaºe de labe, de copite ºi chiar o suliþã pãtatã de sânge care era înfiptã într-un copac nu mã îngrozeau - de ce sã fiu speriatã de entitãþile necunoscute dintr-o pãdure inofensivã? fusesem avertizatã în trecut cã nu trebuia sã mã avânt prin pãdure, dar ce mã fascina era frica elevilor din anii mai mari... un zgomot fãcut de ruperea unei crengi mã fãcu sã-mi þin rãsuflarea, învârtindu-mã într-un cerc în jurul meu, încercând sã vãd ce provocase ruperea ramurii. nu ºtiu ce mã fãcu sã mã uit în sus, iar ceea ce am vãzut mã fãcu sã ridic dintr-o sprânceanã, fiind nu prea uimitã de pânza uriaºã de pãianjen ce se unduia în bãtaia vântului. am clipit ºi am dat la o parte un fir ce cãzuse din forma pânzei, fi peste mine - am rupt cu uºurinþã chestia lipicioasã ºi m-am dat în spate, uitându-mã din nou în jurul meu. un susur continuu mã fãcu sã mã îndrept, curioasã din fire, cãtre stânga copacului cel mai apropiat mie, privind dupã el, doar ca sã observ o figurã uriaºã clãnþãnindu-ºi dinþii ameninþãtor cãtre mine, deºi se afla la o distanþã considerabilã, lângã malul unui pârâu. am alunecat pe firul ce-l rupsesem mai devreme, cãzând claie-grãmadã pe iarbã, cu privirea fixã pe locul unde, mai devreme, uriaºul monstru mã fãcuse sã îngheþ de fricã. o dârã micã, argintie, mã atrãgea înspre ea, aºa cã, fãrã sã mã gândesc, mi-am încleºtat degetele în jurul baghetei ºi m-am ridicat, începând sã pãºesc apãsat cãtre urma miºcãtoare. erau pãienjeni minusculi, acoperiþi cu un fel de material ciudat, argintiu, iar ei mãrºãluiau mai adânc în pãdure, înfãºurându-se în jurul arborilor rãsuciþi în diferite forme. luându-mi inima în dinþi, înghiþind în sec, am început sã-mi aºtern urmele pe noroi, în timp ce dâra începea sã se mãreascã, compusã de mai multe regimente compacte de insecte dezgustãtoare, cel puþin pentru mine. aºteptam cu neplãcere ambuscada fraþilor mai mari a acestor mici monºtrii, deºi nu prea credeam cã aceasta va avea loc. copacii deveneau din ce în ce mai argintii, în timp ce toþi începeau sã se caþere - cred eu - în mod mecanic pe aceºtia, parcã având în minþile lor insignifiante un plan de luptã. pe jumãtate speriatã, am întins douã degete ºi am atins chestia strãlucitoare, care se prinse aproape imediat de mâna mea, iar când mi-am retras-o, fluida vopsea se ºterse. devenea din ce în ce mai ciudat, iar eu nu prea vroiam sã am parte de o moarte violentã.


NOTES!? ed, e rându' tãu - ah, ºi e cine vrea, poate sã posteze aici, dupã ed. WORDCOUNT!? many f'n words. LOCATION!? pãdurea interzisã. OUTFIT!? uniform. BANNER CREDS!? of caution 2.0, and the thread design too, credit to caution 2.0