Cine-a pus carciuma-n drum ala nu e om nebun

[Raizen Isildur]

„Ehehehe, pãi tu mã inviți la o beutã și tot eu sã plãtesc ? Pãi se poate” întrebã Raizen râzând. „Okey, fac eu cintste azi si numai azi ! Oh da' ce de-ai cumpãrat.. frumos, frumos !”

Se uitarã în jur dupã un loc unde ar putea sã consume bãuturi alcoolice care nu le dãuneazã grav sãnãtãții fãrã sã-i vadã nimeni. Raizen vãzu un stejar, undeva la vreo 100 de metrii depãrtare însã Kennya nu fu de acord cu ideea sa. Se uitã indignatã la el și spuse:

„Insist, sã mergem în tufișul ãla !!”
„Ah, deci în tufiș îți place ție Mkey.. cum dorește domnișoara !” îi rãspunse Raizen zâmbind cu subînțeles.

Kennya nu rãspunse dar se înroși puțin la fațã, nu știa dacã de nervi sau de rușine. Poate cã i-a citit gândurile, cine știe, se gândi el fericit în sinea lui. Se îndreptarã amândoi cãtre mãrețul tufiș aflat undeva la 75 de grade de axa ecuatorului perpendiculara pe chintesenta efemerã a lunii pline ce nu era încã pe cer fiind abia prânzul. Avea în mânã o plasã plinã cu alcool și mergea cu o fatã într-un tufiș. Ce putea fi mai bun de atât ?