Asteptand trenul.

[Kasumi Mikoto]

-Japonia. Daca ma apuca dorul de limba materna, atrage-mi atentia, ca nu stiu cat ai sa pricepi.
-E, nu-ti bate capu`, ma stradui eu. Si daca tot nu inteleg...exista dictionare.
-So dasu. Arigato, Luna-Chan. am spus eu(intentionat in japoneza).
Mi-a facut placere sa vad figura nelamurita pe care a afisat-o.
-Adica: Asa e, multumesc. am tradus eu.
Am scos din buzunar doua cutii mici de tabla, in care erau niste biscuiti rotunzi, facuti din ceva ce semana a faina de orez... Am luat si betisoarele, de data asta pe cele negre cu flori albe. I-am intins Lunei una din cutii.
-Te descurci cu betisoare? am intrebat. Kazu, iesi putin.
Am scos din buzunar mica fiinta somnolenta, care se ascundea in carapacea cu tente rosiatice.
-Kazu, ea e Luna.
Testoasa isi intinse gatul afara, cuprinsa de o curiozitate subita.
-Hai, Kazu. Yuuna, so dasu. Yuuna poate insemna si "luna" daca o scrii, folosint caractere Harigana...i-am explicat fetei. Recunosc ca voi fi o mare bataie de cap...