Prima zi in noua slujba

[Veronique A. Dupont]

^ Vei ca ai scris din greseala Zoya

"-Deci asta inseamna ca trebuie sa stau aici pana diseara??" se planse Zoya.

"- Hei, in lumea mea asta inseamna ca eu sunt prizoniera, iar tu calaul" zise Ronnie, iar Bell incepu sa rada
"- Adevarat, cand vei iesi de aici iti va frica si sa-mi pronunti numele. Am sa te bat cu ranga" explica Bell
"- Ehhh, e de ajuns daca-mi mai dai o data din potiunea aia"
"- Ce pacat. Va atrebui sa-ti administrez di cinci in cinci ore o doza din "acea" potiune"
Ronnie simiti un fior de-a lungul sirei spinarii. Gandul ca va trebui sa inghita din nou acea potiune o facu sa doreasca sa fuga din salon, chiar daca acest lucru implica uciderea tuturor oamenilor aflati in spital atunci.
"- Hai, ca nu-i asa de rau" o incuraja Bell
"- N-ai de unde sa sti. Tu n-ai incercat-o" ii explica viperina
Bell ramase putin pe ganduri, amintindu-si un episod din viata ei cand chiar trebuise sa ia o doza mare din potiune.
"- Ba eu cred ca stiu" zise cercetasa uitandu-se absent in gol
"- Auzi, dar tu erai singura la salcia batausa?" o mai intreba Bell
"- Nu. Eram cu Helena, numai ca ea a reusit sa fuga mai repede. Ea e cea care m-a adus aici" zise Ronnie
"- Si ce ma rog cautati voi acolo?" intreba Bell pe un ton autoritar
"- Nu-i nevoie sa-mi iei amprentele" zise Ronnie sesizand tonul cu care i se adresase prietena ei "- Eram acolo pentru ca fusesem la "Urlet in noapte."continua ea