Kiss me bad boy![+16]

[Alice Swan]

Buna aceasta poveste a fost scrisa special pentru verisoara mea,insa am hotarat ca vreau sa o impart si cu voi.Este o poveste yaoi asa ca nu stiu cati de multi o veti gusta.Daca nu stiti ce inseamna yaoi va rog informati-va inainte de a citi aceasta poveste.Eu sper sa va placa!Pozele le veti primi in continuarele urmatoare!

Kiss me bad boy!

Inceput


Muzica imi alinta simturile,mirosul creionului incins domolea placerea de a asculta aceasta muzica buna.Profesorul discuta despre ceva de care eu eram complet strain,insa incercam sa arat ca si cum as stii chiar mai mult de cat profesorul.Annabelle statea cu un ochi la profesor si cu unul la mine.Stiam ca ma placea de cand a inceput anul deoarece nu se putea controla din a ma privi insistent,iar mie imi placea la nebunie sa ma joc cu sentimentele ei.Nu am vorbit niciodata cu ea,insa cand privirile noastre se mai intersectau ii zambeam femecator sau ii faceam din ochi.
Apoi o priveam cum chicotea cu colega ei de banca.
Astazi aveam de gand sa vorbesc cu ea deoarece imi placea sa o vad cum se topeste dupa mine.Ora aceeia trecu destul de greu.Clopotelul suna,iar eu m-am ridicat aranjandu-mi parul cu o usoara miscare a capului.Annabelle inca ma privea pe sub gene bagandu-si stangace cartile in ghiozdan.
Intr-o secunda de neatentie ghiozanul ii cazu de pe banca astfel cartile si caietele cazandu-i din ghiozdan.Tipica scena in care frumosul cavaler ii ridica cartile si i le oferea protagonistei alaturi de un zambet fermecator.Eu nu eram mai prejos de marile filme de la Hollywood asa ca am procedat ca atare.M-am aplecat culegandu-i cartile de pe jos.
Aceasta ma privea socata de reactia mea.
"Urmatoarea data sa fii mai atenta!"I-am spus zambindu-i strengareste.Aceasta isi lua cartile tremurand.Am vazut pe chipul ei bucuria si in acelasi timp miile de cuvinte pe care dorea sa mi le spuna,insa nu putea sa le rosteasca.Am lasat-o acolo in clasa tremurand de fericire doar prin simplu fapt ca ii atinsesem cartile.Am iesit pe coridor privind orarul plictisit.Melodia inca se auzea lent in carti.
Am scos pachetul de tigari ,luand una, aprinzand-o tragand cu patos din ea.
Mai aveam o ora de Informatica la care sincer imi venea destul de greu sa ma duc,insa plictiseala care ma astepta acasa imi invada gandirea.
Dupa ce am stins tigara am intrat la curs.Profesoara,o tanara in jurul varstei de 27 de anii ma privi zambindu-mi.Am salutat-o cu subinteles si m-am asezat in la un calculator.Ora incepu de 13 minute,iar eu simteam cum plictiseala imi strapungea fiecare nerv.Am inceput sa lucrez la un program,insa fara succes.Am ridicat mana cerand putin ajutor.
In cateva secunde in fata mea isi vacu aparitia un barbat brunet cu niste ochii mari si albastrii in jurul varstei de 20 de anii.Acesta lua imi arata pe ce trebuie sa apas zambindu-mi.
"Buna numele meu este Michael si sunt aici sa te ajut cu orice vrei!"
Am dat plictisit din cap intr-un fel spunandu-i sa plece.Acesta se conforma cu reactia mea si se intoarse la biroul lui lanaga profesoara.
Ora aceea trecu destul de repede deorece intelesesem cum sa fac acel program si avusem ocupatie.Dupa ora aceeia puteam sa merg acasa sau mai bine zis la apartamentul inchiriat de mine si de David, vechiul meu coleg de liceu.Facultatea de matematica-informatica mi se parea destul de potrivita pentru mine asa ca iata-ma in anul 3.
Afara in fata scolii Annabelle ma astepta impreuna cu trei fete.
Am trecut pe langa ele
"Ed-Edward!"Ma striga ea cu vocea tremurandu-i.Mi-am aranjat parul dintr-o miscare a capului si m-am intors catre ea plictisit.
"Mda, ce vrei?"Aceasta se descuraja putin de atitudinea mea,insa nu se retrase din lupta.
"Ai vrea sa mergi cu mine la cinema diseara?Adica ca niste prieteni,intelegi tu, nu?"Mi-a spus aproape lacrimand de emotie.
"Ok ne vedem la 7!"I-am spus lasand-o in urma mea aproape socata de emotie.M-am indreptat spre casa sunand-o pe Jesica deoarece doream putina pasiune in ziua asta care devenea din ce in ce mai plictisitoare.
Va urma