O noapte obisnuita pe coridoarele castelului

[Rose Evans]

Rose se opri din plans apoi se uita in ochii surorii ei si ii spuse:
" - Am avut un cosmar groaznic, nunim. nici nu vreau sa-mi amintesc..." murmura fata inca socata...
" - Ce s-a intamplat, Rosyshor, stii ca poti sa-mi spui.." spuse Bell devenind mai serioasa. " Cei ai visat?"
" - Pai..." incepu Rose balbaindu-se"..."Stii, am visat ca..."
O tacere mormantala se asternu timp de cateva minute apoi fata continua...
" - In cosmarul meu, COREEA ERA ASALTATA DE JAPONEZI!!!!"
Bell se uita socata apoi sari la gatul surorii ei injurand-o si facand-o in toate felurile...
" - Poftim!!! Tie iti arde de glume???!!" tipa Bell la ea...
" - Nu, chiar deloc, e foarte grav, tocmai Coreea de Sud era atacata!! Daca e adevarat, daca Gu Jun Pyo e in pericol!! Japonezii au vrut dintotdeauna teritoriul lor, dar coreeni l-au recuperat..."
" - Rose Evans, nu pot sa cred ca m-ai trezit ca sa-mi palavragesti despre coreeni tai!! Si aveam un vis ata de frumos...Data viitoare te omor daca mai faci asa ceva!! Ai auzit??!!" striga Bell apoi se duse langa fereastra sa priveasca nesfarsita panza instelata.
Dupa jumatate de ora, fetele se calmara si se asezara pe cele doua fotolii comode din camera, simtind caldura focului din semineu ca o mangaiere protectoare. Bell se gandea la baiatul misterios care o sarutase in vis, iar Rose bineinteles la coreeni ei. Dupa un timp, Bell se ridica si deschise fereastra lasand sa patrunda in incapere un val de racoare care le trezi pe amandoua. Se ridica si Rose si se aseza pe pervaz, langa sora ei, apoi privira varfurile copacilor unduindu-se gratios in bataia vantului. Fosnetul frunzelor iti dadea un sentiment ciudat, de neliniste, insa cand iti ridicai privirea inspre cercul de lumina, bine conturat, o caldura interioara iti cuprindea corpul, lasandu-ti in suflet numai liniste. Era locul perfect de meditat, insa un zgomot destul de puternic, iti distragea atentia de la orice altceva...