Dezvaluirile Profetului

[Alice Morris]

-Hey, Bell, zise Luna apropiindu'se de masa cercetasilor.
-Buna Luna! zise Bell binevoitoare.
-Uite, am venit sa va spun ce idee mi'a venit. Cred ca e foarte important sa fie cineva in interior, sa afle ce planuri au viperinii. Si cum eu tocmai m'am ridicat de la masa lor as putea sa ma duc.
-Luna, e o idee buna, dar poate fi periculos, o atentiona Bell. Dar, tu esti de partea noastra nu? Nu te'a trimis Kennya sa ne spionezi pe noi nu?
-Evident ca sunt de partea voastra, iar Kennya, nici nu s'a uitat la mine.
-Si ce te face sa crezi ca va avea incredere in tine, dupa ce ai venit la masa noastra toata numai zambete? zise Alice sceptica, stiind ca este privita de Kennya.
-La asta nu m'am gandit, dar pot sa o conving.
-Am eu o idee, spuse Alice. Tine'mi isonul. Alice se ridica in picioare sprijinita cu palmele in masa si striga, destul de tare incat Kennya sa o auda dar profesorii nu: "Si atunci de ce cauti aici? Nu avem nevoie de tradatori la masa noastra! Intoarce'te la masa viperinilor si continua sa ii ajuti pe ei cu planurile, nu veni aici si incerca sa strangi adepti!"
-Nici nu stiu de ce mi'am pierdut timpul! zise Luna stand in picioare. Sunteti toti niste tradatori de sange! Se intoarse pe calcaie si pleca. Se aseza la masa viperinilor la cateva locuri de Kennya de unde aceasta ii zambi si incepu sa ii vorbeasca.
-Alice, buna idee, zise Rose.
-Acum, Kennya va crede ca suntem in stare sa ne aruncam prieteniile, poate va crede ca suntem usor de dezbinat, dar noi o sa ramanem impreuna pana la capat corect?
-Corect! zisera suruorile in cor.
-Acum tot ce trebuie sa facem este sa asteptam, zise Rose, privind masa viperinilor.