O vacanta plina de surprize :X

[Ashlyn Meester]

Imi revenisem, apoi incercam incet incet, sa-mi amintesc ceea ce in urma cu acteva minute se petrecuse. Imi amintisem de mama, acre era crispata, apoi cuvintele acelea care m-au derutat. Nu, nu eram adoptata. Aceasta fusesea cea mai proasta gluma din istoria glumelor pe care le facea mama. Imposibil ! Eu semanam cu mama, seamanam cu acea familie, ajunsesem la Cercetasi, la fel ca toti din acea familie. Cum puteam sa fiu adoptata ? Nu, era banal.

'' - Mama, termini cu glumele proaste?'', am spus, nervoasa.

Moment in care toti cei din jurul meu m-au privit uimiti, neputand sa creada ceea ce am rostit. Atunci mi-am dat seama. Nu era o gluma. Era purul adevar, si nimeni nu putea sa-mi confirme in totalitate asta. L-am privit dezorientata pe Ashton, care imi confirma, trist, ca eram adoptata. De cine? Cum? Ce? Cum puteam sa fiu adoptata. Atatea intrebari, dar cea mai importanta, de ce nu mi-au spus.

'' - Ashlyn, ne pare rau.Tu esti tot fiica noastra. Erai prea copil sa iti spunem asa devreme.Pur si simplu nu puteam. Te-am crescut ca pe copilul nostru. De aceea ,TU esti fiica noastra, da?'', spuse mama, foarte serioasa.
'' - Da, normal. Eu nu sunt adoptata mama.'',am soptit.
'' - Esti fiica noastra. Nu te superi pe noi, da?'',raspunse Katherine tremurand.
'' - Da, mama. Sunt copilul vostru.''
'' - Hai la tata!'', spuse tata,, apoi ma imbratisa tare, impingandu-l fara intentie pe Ashton.