Prima oara in jurul magiei albe.

[Katerina A. Petrova]

Da, puteam sa pun pariu ca cine stie ce ''domnisoara'' cumintica, draguta, sociabila avea sa vrea sa ma cunoasca pe peron. Eram sigura ca lumea era aici prea, prea de incredere. Tipa parea de treaba, dar nu chiar atat de mult, incat sa se apropie prea tare. Ma privea speriata, si nu vroiam sa incep sa sperii oameni chiar din prima zii, asa ca i-am zambit, si parca se simtea mai detasata, si mai linistita. Am intrat in vagon, impingand cativa boboci mai mici de statura decat mine, apoi cand se uita tipa urat la mine, imi ceream scuze, apoi zambeam, scarbita.
''Si, esti de la cercetasi, nu ?'',am intrebat-o , zambit patetic.
''Da, cum ti-ai dat seama?'',ma intreba tipa, nedumerita.
''Ai o aura, de energie.. pozitiva, in tine !'',am spus, apoi m-am intors cu spatele la ea, ca sa pot sa rad.
''Si tu pari a fii ..,destul de ..,acomodata cu lumea de-aici'', mi-a spus,speriata.
''Mda, chiar sunt !''