Prima oara in jurul magiei albe.

[Jenny Spring]

De fapt..nu eram foarte speriata, dar nici nu puteam sa spun ca eram chiar foarte increzatoare in Victoria.
-Victo...
- Toti imi zic Vicky, ma intrerupse ea, indiferenta.
- Vicky, parintii tai sunt vrajitori, presupun...?
La aceasta intrebare, ea nu raspunse, cea ce am luat-o ca un fel de "da".
- Presupun ca ai studiat cateva materii, asa in treacat. Care iti place mai mult?
Cu privirea tinta spre geam, fara nici o expresie faciala, iti dadea impresia a unei statui. Multi copii ar fi fugit din prima de ea dar eu nu, aveam de gand sa nu o las. Eram mult mai curajoasa decat paream, si nu renuntam asa de usor, decat daca subiectul cu pricina era neinteresant. Dar fata acea, simteam ca poate, s-ar fi simtit mai bine sa nu fie singura. Stiam foarte si prea bine cum e sa fii singura, si nu doream sa simta singuratatea, chiar daca, probabil, nu ar fi interesat-o catusi de putin daca e singura sau nu.
Intr-un final, a decis sa raspunda :