~Viata mea de nicairei,si sufletul meu!~

[Layla Wong]

Draga jurnalule,

Aici in casa se lasa plictiseala.Nu e genul meu sa ma plictisesc,dar nu am ce face.Am luat telefonul si vroiam sa sun sa intreb cine era disponibil pentru o plimbare sau orice altceva.M'am uitat la ecranul telefonului si l'am pus la loc.
"-Mai bine fac o baie."
M'am dus in baie si am pornit apa.Auzeam cum curge si se varsa in cada goala.
"-Si amintirile asa curg in uitare."
Incet cada incepea sa se umple.Am oprit apa,iar ultimele picaturi s'au rostogolit in apa.
"-Sfarsit!"
Ce bine ar fi sa pot spune si eu "sfarsit" la orice lucru ce as vrea sa se termine.Mi'am dat jos hainele si m'am pus in cada.Pentru cateva clipe apa parea a fi lina,desi eu stiam ca nu este chiar asa.Eu vroiam doar sa ma spal pe cap,dar se pare ca ceva a intervenit in mintea mea deja nelinistita si tulburata de amintiri.Mi'am ridicat mana dreapta si o picatura a cazut inapoi in apa.
"-Asta esti tu!"
Apoi mi'am ridicat mana stanga si inca o picatura aterizase.
"-Si asta sunt eu!"
Ciudat!Noi doi,doua picaturi de apa ce se pierd in aceasi apa si totusi nu se ating.Mergand in doua directii total opuse.
"-Ca Ying si Yang?Daca da,stop pe rosu,eu sunt apa."
Asa vorbeam de parca ar fi fost cineva acolo si am inceput sa rad in sinea mea.Cat de penibil trebuie sa arate cand vorbesc de una singura.
Am mai stat asa cateva clipe dupa care am inceput inr'adevar sa fac baie.

Dupa baia calda pe care am facut'o ma simteam mult mai bine.Am luat din nou telefonul si cand vroiam sa o sun pe prietena mea,parca a simtit ea ceva,a sunat telefonul.
"-Hmmm...telepatia asta!"
Mi'am luat ceva repede pe mine si am iesit pe usa cat se poate de repede.Afara deja ma asteptau fetele.Eram eu si inca doua prietene.
"-Hai sa mergem."

Nu era o zi foarte frumoasa,defapt chiar era o zi posomorata.Sufla vantul si se agata in parul meu,alunecand pe buclele mele.Mergeam la vale cand am vazut o bicicleta care se apropia.Pentru moment am ramas fara cuvinte si ma uitam socata.Apoi nu m'am putut abtine sa nu zambesc,si din cate am vazut nici el nu se putea abtine.
"-Servus,ce faci?"
Imi amintesc exact cum am intrebat.Eram asa de emotionata,si totusi ma simteam in pielea mea.Ma simteam bine sa il intreb.
"-Bine,ma plimb.Tu?"
Numai eu?Ma uitam la el destul de ciudat ca numai de minte intreba.Cred ca a observat ezitarea pentru ca apoi a intrebat repede:
"-Voi?"
Aha,deci noi.As fi vrut sa ii zic ca ma gandeam la el cand stateam si priveam in gol in cada,dar cat de dur ar fi sunat asta.

Ziua asta a fost una buna.Nu a trebuit sa vars rauri pentru munti,cum imi place mie sa spun.Soarele nu a iesit de sub nori,dar eu da.Ma simteam atat de bine,nu prea stiam motivul adevarat.Mi'am indreptat fata spre nori si i'am soptit incet la cer:
"-Te pup pe obrazul tau infinit,si iti doresc sa simti ce simt si eu acum."

[img]<span style="color:#f00">[Trebuie sa fiti <a href="/profile.forum?mode=register&/register?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">inscris si <a href="/login.forum?/login?redirect=%2Ft3310-viata-mea-de-nicaireisi-sufletul-meu">conectat pentru a vedea acest link]</span>