Letters to you ...

[Scarlett Soul]

O viata plina de zambete ?!?

Niciodata nu voi reusi sa inteleg in totalitate un om, insa vreau sa inteleg macar o parte din el, macar o mica farama din ceea ce inseamna suflet.Iubeam acesta capacitate, de a citi oamenii, de a vedea ce simt cu adevarat.Era un lucru atat de interesant si totusi atat de periculos, caci daca lumea afla ca eu eram atenta la orice miscare a ochilor, la orice semn al mainii, la orice ranjet, atunci se putea folosi impotriva mea, imboldindu-ma sa cad, sa citesc gresit sentimentele...
Era un gand ce ma ingrozea, insa il tratam mandra deoarece de multe ori ma ajuta in viata. Nu stiu, poate eram nascuta pentru asta, odata ce vedeam un om sentimentul mi se intiparea in minte.
Uneori este atat de dificil sa intelegi o fiinta omeneasca deoarece sentimentele se combina...Frustrare...Iubire...Frica.....
Toate acestea convietuiesc, nu pot trai una fara cealalta, nu pot supravietui separat.

'Prima impresie conteaza'

Totul are doua parti, precum oglinda.Ma uitam indelung in oglinda, dar ma vedeam doar superficial, nu-mi vedeam gandurile, sentimentele, dorintele arzatoare ce traiau in mine. Imi vedeam doar fizicul, doar invelisul fiintei mele.
Vocea... un lucru pe care il retinem inconstient. Dar cine e atent la adevarata insemnatate a lui ? La prima privire vocea ne arata o mica parte din personalitate.Aici conteaza prima impresie.
In schimb putem sa vedem o persoana gresit, am sesizat eu dintr-o data...
Intr-adevar asa era, caci oamenii mereu gresesc...

Nu aveam chef de nimic si de nimeni, vroiam doar sa stau si sa privesc tavanul camerei mele, insa ceva imi atrase atentia.Era un simplu caiet.

"Zambeste cand doare cel mai tare..."

Mai mult nu scria pe el. L-am luat in brate si l-am strans la piept.
Acum imi aminteam.
Cand toate se abat asupra mea, imi este atat de greu sa gasesc o pata de lumina in bezna si sa zambesc, este atat de dificil da rad cand imi venea sa tip, sa vorbesc cand vroiam sa plec.
Ma straduiam sa respect regulile, sa observ lumea din jur si lucrurile pozitive, insa cand nu o faceam, ma simteam ca o papadie ce se risipeste in cateva clipe in lumea asta mare...