|
22 Sep 2010, 21:16
|
|
- Mylene blestemã în ºoaptã atunci când observã, pe orarul sãu jerpelit, Ierbologia, orã care - bãnuia ea - începuse de câteva minute; ºi ridicã mai sus ghiozdanul pe spate ºi începu sã alerge pe hol, din neatenþie împiedicându-se. Aterizã, din fericire, în faþa uºii clasei unde se þinea ora de curs ºi se ridicã aproape imediat, apucând clanþa ºi smucind-o înapoi, în timp ce un scârþâit sinistru îºi invocã ecourile în clasã ºi în hol. κi dãdu o ºuviþã de pãr din ochi ºi îºi îndreptã postura, þinând o mânã pe închizãtoarea ghiozdanului sãu, ce dãdea sã se rupã în orice secundã, din cauza cãrþilor ce le purta întotdeauna cu ea, în special literaturã Încuiatã. Cu mâinile brusc devenite lipicioase din cauza emoþiei, Mylene îºi drese vocea ºi murmurã cât de clar putea:
"Îmi cer scuze pentru întârzierea mea neintenþionatã - am fost anunþatã prea târziu cã ora de Ierbologie era în orarul meu astãzi, domniºoara profesoarã."
Nu ºtia dacã profesoara îi fãcuse vreun semn sã se aºeze, însã îºi alese un loc în mijlocul clasei ºi îºi lãsã ghiozdanul sã se rezeme de piciorul bãncii, în timp ce-ºi lua locul pe scaun, privind lecþia ce se prelungea pe cuprinsul a douã table. Oftã ºi scoase o bucatã rulatã de pergament, deschizând-o în cateva secunde ºi forþând-o sã se îndrepte, pe masã, în timp ce aºeza, lângã materialul pe care avea sã scrie, o cãlimarã ºi o panã neagrã. Dându-ºi pãrul din ochi, lãsând la vedere cicatricea pe care o avea, înmuie capãtul instrumentului de scris în cernealã ºi îl atârnã deasupra foii. O picãturã cãzu, cu un zgomot imperceptibil urechii umane, pe pergament, rãmânând ataºat de atomii acestuia; Mylene se încruntã ºi îl întoarse pe cealaltã parte, privind când spre tablã, când spre foaie.
'Arigrim Eparmtoiu', scrise ea, ºi se opri. Mormãind, furioasã, trase ghiozdanul cãtre ea cu ajutorul piciorului ºi scoase o altã panã din acesta, una aproape ruptã, în timp ce pana neagrã zãcea, uitatã, pe podeaua de lemn. Cu degetele încleºtate strâns, începu sã traseze liniile literelor ºi al cuvintelor, 'Agrimonia Eupatorium'. Mulþumitã, trase o linie peste primele cuvinte, apoi o a doua, creeând un dreptunghi negru, ciudat. κi ridicã din nou ochii cãtre tablã ºi citi rapid cele câteva paragrafe, murmurând ca pentru ea însãºi... O întrebare îi trecu prin minte ºi îºi ridicã mâna cât putea de sus, începându-ºi întrebarea într-un mod banal:
"Domniºoara profesoarã, dacã putem prepara poþiuni Vindecãtoare din florile acestei plante ce pare letalã, cel puþin din punctul meu de vedere," aici fata se opri, formulând restul de întrebare în vitezã, "atunci acea poþiune Vindecãtoare, luatã în exces, poate sã-i inducã persoanei respective o comã, sau chiar moartea? ªi dacã am dreptate, atunci, dacã se folosesc, de exemplu, ºapte flori, ce se poate întâmpla, mai exact? "
κi lãsã mâna înapoi pe bancã, parcurgând din nou rândurile de pe tablã cu ochii întredeschiºi; aºtepta un rãspuns la întrebare, oricât de întârziat ar fi fost acesta.
Se rezemã de spãtarul scaunul ºi se uitã pe fereastrã, încercând sã-ºi imagineze cum ar fi arãtat o Agrimonia Eupatorium.
|
|
Users browsing this thread: 1 Guest(s)
|
|