Pentru prima data in camera necesitatilor

[Scarlett Soul]

'Oare imi putea ghici gandurile ? Cum de stiuse cum sa ma linisteasca ?..... Cum de stiuse ca floarea mea preferata era trandafirul alb, un simbol de destindere, de puritate, de gingasie...'
Toate aceste ganduri trecura ca un fulger prin mintea mea, insa disparura la fel de repede.Lumea nu sta in loc, nici un lucru bun nu tine mai mult de cateva secunde, asa ca de ce sa nu ma bucur de acest prilej ?
In cele din urma am privit lung in ochii baiatului ce aratau intelegere, prietenie. Imi daduse tot ceea ce aveam nevoie, insa oare cat va tine magia ?
Nu ma mai interesa.Am intins mana si am luat trandafirul alb ce-mi fusese daruit, mirosindu-l.Simteam mireasma imbietoare ce ma facea sa pasesc peste pragul in care stateam de ceva vreme...
Am ajuns intr-o lume noua si totusi cunoscuta...
LUMEA VISELOR MELE...

'E doar un vis frumos care se tot repeta
Si doar in visul meu gasesc lumea perfecta.
Nu incerca sa clipesti - ca risti.
Nu vrei sa vezi oameni tristi...de'aia'ti traiesc cu ochii inchisi.'

Un alt cantec, alte versuri, alti oameni si probabil alte vieti.Nimic nu se aseamana, dar toate au solutii comune.
Singurul lucru sincer pe care stiam sa-l fac intr-adevar bine era sa zambesc, asa ca am facut-o.

"Nu te intreba de ce are nevoie lumea.Intreaba-te ce te face viu si fa acel lucru pentru ca lucrul de care are nevoie lumea sunt oamenii vii...", primul lucru semnificativ si spus din inima care imi veni in minte cand ma pierdeam printre parfumul, ochii si privirea lui.
Stiam ca viata mea nu va fi la fel de acum incolo, caci totul se leaga numai ca trebuie sa tragi de sforile potrivite.