Pentru prima data in camera necesitatilor

[Oliver C.S. Queen]

Poate ca pentru prima data in viata realizam ...ca nu stiam ce vroiam sa fac ...nu stiam cum sa pasesc prin perdeaua de fum lasata de gandurile mele...
Ma ridic usor stergandu-mi lacrimile...
-Viata e un soare ce apune doar daca il lasi sa faca asta...
Am zambit usor privindu-mi bagheta..
-Oppugno...Aguamenti....Aparura iar acei fluturasi de apa simapatici care ma linisteau...
-De ce am nevoie...i-am spoptit lui Crystal...
-Probabil de mine insumi...
-Cand te-am vazut plangand...atunci am realizat...ca pentru o clipa ai stins propriul tau soare.....
-Dar apoi am realizat....ca o lacrima uneori poate aprinde mult mai multe lucruri decat un simplu foc...
E greu sa gandesti ca te poti pierde in proprile tale ganduri ...Dar uneori simteam ca ea ma schimbase...acum puteam sa ma ridic din orice intuneric...pentru ca puteam sa realizez...ca e mult mai usor sa te ridici decat atunci cand cazi..
Ma uitam catre acea pata de culoare...
-Iti multumesc Crystal...acum am invatat sa vad mai usor...pur si simplu mai luminat intunericul gandurilor mele..
-Iti multumesc...ca esti cea ce am nevoie...am spus zambind