Dezbatere elevi (I)

[Kennya Allen]

Pe tot parcursul seriei, Harry a avut prejudecati fata de Plesneala, considerandu-l de la inceputul seriei un vrajitor care vroia sa se razbune pe el din cauza antipatiilor de neclintit din tinerete, dintre el si tatal lui Harry, James. De ce? Cel mai usor exemplu este jocul de Vajthat din primul an, cand Harry a crezut ca Plesneala era cel care il blestema in timpul jocului. Si desi mai tarziu a aflat adevarul, anume ca Quirell era cel care il blestema, iar Plesneala rostea un contra blestem sa-l salveze, Harry a continuat sa aiba aceleasi prejudecati in ceea ce il priveste pe profesorul de Potiuni. Desi, de la inceput pana la sfarsit, cand Harry mergea la profesorul Dumbledore, cu tot felul de banuieli vizavi de profesorul Plesneala si acesta in permanenta ii spunea ca Severus este de incredere, Harry a continuat sa aiba prejudecati fata de el. Chiar si cand Hermione, in a carui judecata Harry se incredea, afirma ca daca Dumbledore are incredere in Plesneala, trebuie sa aiba motive bine intemeiate, chiar si atunci Harry nu si-a schimbat parerea. Chiar daca Plesneala nu i-a dat cu adevarat vreun motiv palpabil sa aiba aceste prejudecati fata de el, Harry le-a avut pana la sfarsit.

In ceea ce priveste loialitatea. Trebuie sa mentionez o conversatie care a avut loc in coliba lui Hagrid, in a doua carte, cand Dumbledore a afirmat ca el va parasi cu adevarat scoala, atunci cand nimeni de acolo nu ii va mai fi loial. Si ca Hogwarts va acorda intotdeauna ajutor acelora care il cer. Idee care se desprinde cu adevarat din aceste afirmatii este aceea ca adevarata loialitate a manifestato directorul Dumbledore fata de scoala lui. Desi toata viata lui i-au fost oferite posturi inalte in Minister sau alte oportunitati, acesta nu a putut sa-si paraseasca scoala si elevii. Chiar si ultimul gand inaintea mortii au fost miile de copii din scoala, atunci cand l-a rugat pe Plesneala sa-i protejeze pe copii de la Hogwarts dupa ce el nu va mai fi. Un alt exemplu de loialitate este credinta fara limite a lui Hagrid in judecata si inima lui Dumbledore, loialitate cu atat mai pretioasa venind din partea unui om atat de simplu, dar cu o inima atat de mare.


O astfel de prietenie neconditionata, de durata si solida ca stanca, nu poate izvori decat dintr-o dragoste mare, presarata cu multe sacrificii. Sa nu o uitam pe Hermione care a sters memoria parintilor sai si i-a trimis departe de caminul lor atunci cand ea a luat hotararea sa il insoteasca pe Harry in periculoasa calatorie de gasire si distrugere a Horcruxurilor. Si de asemenea Ron care si-a pus in pericol intreaga familie, ajutandu-l pe Indezirabilul Numarul Unu, Harry Potter, in lupta lui pentru distrugerea lui Voldemort. Sunt mai multe feluri de dragoste pe lume. Si alt exemplu in cartea noastra este dragostea de mama. Cand Lily Potter si-a dat viata pentru fiul ei, a schimbat cursul istoriei in lumea vrajitorilor. Fara sacrificiul ei, nu ar fi existat persoana speciala care sa-l dea jos pe cel mai intunecat vrajitor al tuturor timpurilor. O dragoste mare poate schimba o persoana, sa ii dea intelepciune sau putere, sa faca lucruri pe care nu le-ar face in mod obisnuit.

Sunt multe lucruri de discutat pe aceasta tema, eu am mentionat doar putine dintre ele.