Tu esti eu!Eu cine sunt?

[Aylee L. Lovel]

Este foarte( si scuzati-ma ca folosesc limbaj de mess) TARE! Insa intr-o privinta nu sunt de acord cu Cryss. Intradevar viata are mereu parti bune, insa oamenii nu mereu reusesc sa le vada. Si desi si eu (Dora) sunt mai mereu fericita, totusi sa stii ca mi sa intamplat sa stau pe masa, in serile cu luna plina, cu o cana de ceai in mana, cu cealalta mangaindu-mi cainele(care era linistit, ii placeau si lui noprile cu luna plina) si sa ma gandesc cum ar fi sa sat, in momentul acela, sa imi prinda vantul parul si sa traga de el, sa mi se agete hainele in briza serii, si sa ma intreb cum e sa mori. Asta nu inseamna ca vreau sa ma sinucid, sau ca sunt depresiva, caci asta ar insemna sa mi se intample mereu. Dar uneori ma gandesc. Asta a patit si fata lui Layla, a simtit acelasi lucru pe care il simt si eu uneori, doar ca ea a incercat, nu doar a vrut a vada, ea chiar a vazut cum e. Dar a murit cu un zambet, asta insemnand ca totusi nu a murit cu tristetea pe care vroia sa si-o inece in bautura si tigari, ci a murit vazan ceea ce considera ea ca e partea frumoasa a vietii: moartea.