Vladimir Nikolaev

[Vladimir Nikolaev]

Bun venit lui…

VLADIMIR «» NIKOLAEV

Don't you cry tonight

Nume Nikolaev
Prenume Vladimir
Varsta 17
Sex baiat
Ziua de nastere 14 februarie
Orasul unde a copilarit Kazan
MamaCristinova, devoratoare, pur, 37 ani
Tatal Mikael, devorator, pur, 41 ani.
Statutul Sangelui pur

Inaltime 1.85 m
Greutate 70
Corp suplu
Par brunet
Ochi albastri
Par Alex Evans

Ii place
*moda
*parfumurile
*femeile elegante
*vinul
*serpii
Ii displace
*naivii
*furtunile
*cainii
*pisicile
*frigul
Puncte forte
*puterea de a manipula
*loialitatea
*inteligenta
Puncte slabe
*emotiile
*increderea pe care si-o pune in alti oameni
*lipsa prietenilor
Obiceiuri
*sa asculte muzica hard rock
*sa cante la pian
*sa bea vin
Amortentia
*trandafirul alb
*mosc
*salcam
Casa alege dintre: [color=#EB3B3B]Cercetasi [eu as fi vrut la viperini]

Bagheta
*venin de cobra regala
Rude-
Persoane Importante-
Talente reptomit
Abilitati alege cateva dintre : vraji non-verbale, occlumantie, vraji fara bagheta
Altceva
Trecut [o sa scriu mai tarziu]

Nume Leopold
Vrasta 19 ani
Experienta RPG 4 ani
Alte Personaje Leopold Theophile[HWW] sau Aleksei Sevastien Lavrentyi[theSerpent]
Despre tine -

Exemplu RP

• Aceleasi replici rautacioase ii veneau in minte. Amintirile incepeau sa-l rascoleasca din nou. Parca uitase totul de cand nu se mai intalnise cu ea. Isi aducea, acum, aminte de toate lucrurile care ii legau. De toate lucrurile care aveau, la urma urmei, sa fie niste banale coincidente. Isi dadu seama pe moment de aceste banalitati. Nu mai voia sa aiba de a face cu ea, insa ceva il tinea acolo, legat de ea. Facu tot posibilul sa evite contactul vizual cu ea insa nu reusi. Ochii ei incepura sa-l vrajeasca ca pe timpuri. Il slabeau oarecum. Ii dadeau o senzatie foarte ciudata. Inima incepea sa-i bata din ce in ce mai tare. Si nu era din cauza sentimentului de admiratie profunda pe care l-a avut fata de ea, ci pur si simplu dintr-o p.rostie care avea sa fie o iluzie. Ii auzi glasul. Pentru prima data dupa atata timp. Sase luni de zile trecusera de cand ei nu s-au mai vazut. Ciudat lucru este ca s-au reintalnit intr-o postura ca asta. Cel putin Leopold, era acum putin ametit de la alcoolul care isi facuse loc printre mii-le, milioanele de leucocite, trombocite, microorganisme, care se aflau permanent in sange.
  
  ((„Mirosul tau de bautura. Se simte de la mile departare ..”)
  
  Da. Stia asta insa nu putea face nimic. Totusi nu era adeptul metrosexualilor care isi iau dupa ei geanta cu `scule`.
  
  „In primul rand, mirosul nu e in totalitate de la mine” ii raspunse Leopold pe un ton iritat, vrand sa arate ca pur si simplu nu-i pasa, desi nu era in totalitate, purul adevar.
  
  Se apropiase de ea, nu pentru a-i face ochi dulci, ci doar pentru a o intreba cum si-a petrecut timpul. Timpul care, fireste trecuse foarte greu, si in care el nu mai aflase nicio noutate din partea ei.
  Muzica incepu sa cante. Fiecare sunet spargea simetric fiecare clipa de liniste. Rautatea si violenta pierira in trecut pentru cateva secunde. Era o melodie ce facea atmosfera sa fie de neuitat, aproape perfecta.
  
  ((„Da-te mai in colo!"))
  
  Sa ii faca pe plac? Sa nu-i faca pe plac?
  Avea o dilema in privinta asta. Considera ca ar fi mai bine sa-i faca pe plac. Era o modalitate buna de a-i da o speranta ei ca s-a schimbat. Nu existau dovezi clare, cel putin el nu i le putea darui pe tava, insa putea sa faca un efort sa-i arate acest lucru.
  De cand nu o mai vazuse isi daduse seama ca gresise in totalitate. Pur si simplu nu stia sa abordeze si sa-si exprime gandurile si sentimentele. Nu lu` Carol, cel putin nu ei. Devenise prea firav, din punct de vedere moral. Era naiv in vremea aceea. Pana in prezent nu existasera factori ce i-ar fi putut schimba personalitatea, insa isi daduse seama ca se schimbase. Asta nu i-o putea spune nimeni ci doar el putea. Se misca cu scaunul putin mai la dreapta. Incerca sa fie cat de cat in fata ei pentru a incepe o discutie importanta.
  De Carol avea o nevoie la fel de mare cum avea nevoie de aer. Nu era chiar dependent de ea si nici nu depindea de ea insa, relatia pe care o aveau era asemanatoare cu om-aer, insa totusi era in acelasi timp foarte diferita.
  
  „Multumita?!” intreba, lasand sa i se vada ochii, acoperiti de bretonul tuns prea lung de frizerul din capul satului Hogsmeade. Ironia era prezenta si in simpla intrebare pe care i-o puse Leopold lu` Carol.

---

Aceasta aplicatie a fost creata de Sophie Adeline Clement.
Graficele sunt creatia lui Ainsley Shannon.
Nu da jos acest credit sau un centaur furios va veni sa te calce in picioare pana nu raman decat faramele de tine !