down from the darkened sky

[Harper Hildegarde]

• Pas dupa pas, simtea cum se afunda mai mult intre vrajitorii care emanau, fiecare in felul lui, un miros de mizerie. Mizerie interioara sau exterioara, mizeria unei pieli nespalate sau a unei respiratii pline de un miros izbitor de bautura, nu neaparat alcoolica. Se gandi pentru cateva momente la toate potiunile pe care le poate da pe gat un vrajitor de-a lungul vietii sale, cu atat mai mult un vrajitor al Intunericului.
  
  Zambi usor ironic la acest gand, simtind cum privirea ii este atrasa implacabil inspre o vrajitoare de pe strada. Isi fixa incetisor ochii asupra ei, studiind-o de sus pana jos. Se incadra destul de bine in peisaj, avand in vedere ca parea sa aiba ea insasi un miros la fel de placut ca al celor printre care trecea el acum pentru a merge mai departe, avand in vedere ca pasea foarte aproape de vitrinele care atrageau numerosi oameni.
  
  Se apropie de ea, adulmeca de la distanta un iz de pericol, din punct de vedere metaforic. In general se simtea atras ca de un magnet de orice persoana care il putea baga in cele mai adanci belele. Ei bine, acum pasi apasat inspre fata, considerand ca era o adolescenta, maxim o tanara abia trecuta de aceasta varsta, dupa trasaturile fetei. In acelasi timp, putea intui o sfidare aparte in ea. Nu o salua, ci pur si simplu o privi direct in ochi cand ajunse langa ea.