down from the darkened sky

[Veronique A. Dupont]

Ronnie il privi pe baiat cum se aseza langa ea. 'Oare ce mai vrea si asta?' se gandi viperina si continua sa-l tinteasca cu privirea. Era ceva la el ce-o speria. Probabil ca naivitatea cu care se apropie de ea, gasind-o ca fiind nepericuloasa. Aici se insela, era periculoasa. Foarte periculoasa.
Dintr-o data ploaia incepu. Picaturi grele de apa le biciuia fata celor doi copii, creand un zid invizibil intre ei. 'Adept al magiei negre' isi zise vrajitoarea satisfacuta in gand. Probabil ca el ii activase simtul de devoratoare.
"- Imi place ploaia" sopti Ronnie uitandu-se in ochii baiatului
Vrajitorul nu raspunse nimic, ci doar nu o mai privi pe viperina si-si fixa privirea pe un punct invizibil fetei. Ronnie lua acest gest ca o demonstratie a indiferentei.
"- Si ce te-aduce prin aceste locuri de poveste?" intreba Ronnie sarcastica