Linistea dinaintea furtunii

[Ruthie Allen]

Pasind inauntru,gandurile negative aproape ca i se dizolvara complet in entuziasmul de a fi atat de aproape de ceea ce cauta.
Tremurul acum nu se mai datora eventualelor consecinte,ci o cuprinse o cumplita teama de esec.
Intreaga lor incercare era atat de nesigura,atat de lipsita de certitudinea unui precedent,cu o directie atat de vag definita,incat actiunile lor nu erau nimic mai mult decat presupuneri.
Incerca sa amane cat mai mult momentul cautarii ingredientelor din frica de a nu le gasi,aruncand cateva vraji de protectie in jurul camerei,ce aveau sa le fie mai mult sau mai putin utile.
Intr-un final,se indrepta cu pasi mici spre inevitabil si peste cateva momente,se gasi bajbaind cu mainile printre ingredientele din dulap,simtindu-se asemeni unui copil,confuza si necunoscatoare.
Mai repede decat ar fi crezut,insa,degetele-i subtiri se inclestara in jurul unui trup marunt,neinsufletit,pe care il ridica,astfel incat sa il poata privi si Kennya.

„Cadavrul unui scorpion...Vom obtine un fel de praf din el...Pentru transformare si regenerare.”

Incantarea lui Ruthie nu dura,insa,prea mult,fiind,in curand,inghitita de minute intregi in care nu reusi sa gaseasca nici un alt ingredient.
Simtind ca timpul se scurge prea repede si temandu-se ca nu vor reusi sa termine la momentul potrivit,se rezuma la a isi framanta mainile nelinistita,privind-o pe cealalta fata incercand.