Plimbare cu o noua prietena

[Kasumi Mikoto]

-Daa, bãnuiesc cã mergem. ªi sigur gãseºti ceva de cumpãrat, aºa, ca suvenir, dar eu prefer sã mã limitez exact la strictul necesar. A-Ava? Nandaa?
Puma se ridicã pe labele din spate, încercând parcã sã sfâºie aerul cu lsabele.
-Wakarimasen... Ah?
Înþelegând, brusc, reacþia ºi comportamentul pumei, am pufnit în râs.
-Ava, tu glumeºti? Ah, pumã þãcãnitã! Bine, ia-l!
Am luat cuþitul de vârful lamei, întinzându-il pumei, care l-a apucat de mâner ºi...a tulit-o cu el.
Vãzând privirea nedumeritã a Rosaliei, am explicat:
-Era nervoasã pe o pasãre...un vultur, ceva. Da' n-ajunge la el, ºi i-am dat cuþitul sã arunce cu el.
Chiar dacã ºtiam cã se poate ca fata sã îmi arunce o privire ºi mai nelãmuritã, nu simþeam nicio nevoie sã explic.
Între timp, ajunsesem la una din librãriile din Hogsmade. Am intrat ºi, adresând vânzãtoarei un fugitiv "Bunã ziua" si am "poposit" la vitrina cu peniþe. Am aºezat pe o altã vitrinã, fãrã sã mã uit, o listã.
Vânzãtoarea a luat lista ºi a înlocuit-o cu o cutie de lemn cam cât Ava. I-am zâmbit Rosaliei peste umãr:
-Tu cam ce crezi cã vrei de aici?