Cautand un raspuns

[Damian S. Rares]

Am pasit plin de incredere in camera obscura.Doar un firicel de lumina crapa intunericul infiorator.Am inchis usa dupa mine soptind baghetei "Lumox".Mergeam printre trofeele incarcate de semnificatie cautand un raspuns printre ele.Toate era bine aranjate ca si cum cineva le lustruia din ora in ora.Nu stiu exact cat am cautat,insa intr-un final am gasit.
O poza cu o echipa de vajhat foarte mandra deoarece castigasera si cupa caselor,dar si intrecerea intre echipele de vajhat.
Atunci l-am vazut,capitan de echipa si un bun portar,tatal meu zambea pozei la care ma uitam cu nesiguranta.Am intins mana pentru a atinge poza,insa nimic nu se intampla in secunda in care degetele mele atinge ramae.Nu stiu exact la ce ma asteptam sa se petreaca,insa pentru o secunda am ramas acolo dezamagit.L-am lasat pe tatal meu in urma continuand sa merg printre trofee.Unele erau atat de vechi ca abia daca se distingea anul,insa acelea erau de cea mai mare valoare.
Mi-am scos o tigara din pachet aprinzand-o fumand incet din ea.Nu ma asteptam ca cineva sa ma deranjeze in acele momente asa ca ma simteam in largul meu.Am cautat nesigur prin camera intunecata un scaun unde sa imi pot odihni picioarele.Intr-un finalal l-am gasit in spatele unor medalii.
M-am asezat si am soptit "Nox"ramanand doar in lumina mucului aprins de tigara.