Groapa .

[Scarlett Soul]

Tristete... din nou si din nou ?

Nu puteam nega faptul ca si eu eram trista, insa as fi vrut ca soarta nu nu para atat de compromisa, ci sa pot spune si eu ca sunt sanse de a supravietui, de a ne apara....
Insa in adancul inimii mele stiam ca nu sunt, dar totusi...
'Sa ne faurim obtimismul din toate dezamacirile,poate este singura cale spre castig. ', gandeam eu, o sclipire oarba instalandumi-se in minte.
Dar nu asa ii spusesem lui Ashlyn, ci :
"Un om care se teme sa piarda a pierdut deja... Nu pot spune ca nu ma tem, insa as vrea sa ma confrunt odata cu realitatea...
Totusi, poate at trebui sa mergem intr-ul loc cu ceva mai multa lume.... Siguranta... da, aveai dreptate in cele din urma."
Aslyn dadu din cap, neincercand sa-si ascunda nici un fel de sentiment de tristete, parea la fel de abatuta ca si inainte.

"Poate ar trebui sa ne grabim, inainte sa ne mai surprinda vreun incident !"

Am prins-o de mana pe draga mea versisoara si am cotit la stanga dupa primele 2 coridoare si uite-ne, in fata maretei Sali a Cercetasilor.

'Norocul ajuta pe cei puternici.'

Am inchis ochii inainte de a face primii pasi si m-am concentrat... Da... acum eram destul de puternica si stiam ca si Ashlyn era.