Linistea dinaintea furtunii

[Ruthie Allen]

Cu miscari sovaielnice,ce ii tradau deznadejdea,invarti cheia in incuietoarea dulapului si se intoarse,sprijinindu-se de lemnu-i neprelucrat,dur si impregnat cu o usoara nuanta de brutalitate.
Buzele i se rotunjira intr-un mic zambet si bratele-i se asezara intr-o pozitie mai relaxata la auzul acelui ras rautacios.
Gravitatea faptelor pe care le sugera fosta viperina isi pierdea tonul negativ,in momentul in care se alaturau acelui orgoliu personal pe care se pare,intentiona a il satisface,provocand,inevitabil,un al doilea ras,nu rautacios,ci amuzat.
Intrebarea ce ii era adresata alunga amuzamentul in care isi gasi refugiu pret de cateva secunde,inlocuindu-l cu un soi de ingrijorare.
Plecandu-si capul si atingandu-si,inconstient,gatul,in semn de vulnerabilitate,cuvintele abia reusira a se elibera in exterior,folosindu-se,insa,de un ton timid,nesigur.

„Am discutat despre ceea ce facem cu o singura persoana...Insa nu este cazul sa iti faci griji,defapt cred ca va fi benefic pentru scopul nostru...Este vorba despre o batrana,ce detine un magazin pe Aleea Nocturn...Detine,de asemenea,si o experienta vasta in domeniul magiei negre si cred ca ar putea sa ne ajute cu ceva informatii despre cum sa procedam mai exact...O putem vizita cat de curand avem timp...”

Perspectiva acelei revederi trezi in ea o urma de entuziasm,ascunsa insa sub umbra prea multor temeri pentru a se putea manifesta pe deplin.
In jurul batranii cu pricinea plutise dintotdeauna o aura de mister,suficienta pentru a ii starni lui Ruthie impresia ca in spatele aparentei sale,salasluieste ceva mult mai profund.