Toamna tarzie

[Bell Evans]

"-Bell?" murmura o voce calda. Cercetasa isi ridica privirile impaiejenite de lacrimi si vazu chipul palid al lui Nick. Nu spuse nimic, ci doar isi lasa capul inapoi pe brate. Nu vroia sa incepe iar sa urle la ea. Chiar nu se mai simtea in stare sa suporte inca un episod de genul ala.
"-Nick, te rog..pleaca" sopti ea, cu o voce ingreunata de respiratiile sacadate.
Baiatul se apropie de ea si ii puse o mana incurajatoare pe umar.
"-Bellyshor, uita'te la mine" spuse el, cu o voce uimitor de clara si limpede.
Bell nu putu sa nu'si ridice privirile, intalnind ochii de un albastru profund. In ei se citea tristetea, si in acelasi timp teama. Nu mai stia ce sa creada..
"-Imi pare..imi pare rau pentru faza de adineaori" reusi ea sa spuna, lasand cateva lacrimi sa'i brazdeze chipul.
"-Cred ca eu sunt cel care trebuie sa'si ceara scuze..nu trebuia sa urlu asa" replica Nick, usor incurcat.
Era atat de usor acum sa vorbeasca. Parca zidul care se construise intre ei cu cateva minute in urma se daramase, lasand loc vechii prietenii.
"-Deci..ne impacam?" intreba el, staruind.
Cercetasa zambi, iar Nick o lua in brate.
"-Cred ca asta inseamna un da" sopti baiatul, in parul ei..

OOC: Nu stiu ce o sa iasa din rpgul asta