Children of the Damned

[Bell Evans]

Bell privi dezorientata in jur.
"-Cine gaseste calea corecta primeste doua sticle de bere!" spuse ea, cu un zambet.
"-Off, si acuma imi spui" chicoti Desiree, cercetand imprejurimile.
Erau inconjurate de un zid masiv de verdeata. Copacii isi intindeau bratele crude, cenusii, spre ele, in incercarea de a le opri printre ei.
"-O, nu..eu nu raman aici" mormai Bell, privind o creanga ce ii aparu in cale.
"-Mai nou vorbesti cu copacii?!" intreba Desiree, pufnind dezaprobator.
"-Mda, nu primesti alcool pentru ca vorbesti urat cu sefa de casa " striga Bell, iar Eve incepu sa rada.
"-Primesc eu portia ei?!" intreba aceasta, cu un zambet.
"-Dap" chicoti Bell.
"-Asta e discriminare" mormai Desiree, disperata.
"-Vreau sa iesim o data de aici" ofta cercetasa, asezandu'se pe o plapuma moale de muschi. "Totul e verde" continua ea, enervata.
"-Mda, e albastru" pufni Desiree.
"-Inseamna ca ai baut prea mult" replica Bell, razand.
"-Oare mai iesim vii de aici?" intreba Eveline, cu o voce mica.
"-De iesit iesim..numai sa fin imtregi" mormai Desiree.
"-Poti sa nu mai fi sadica..macar 5 secunde din viata ta?" intreba Bell, cu o voce taioasa.
"-Sincer? Nu!" raspunse Desiree, incepand sa rada.
"-Mda. Nu stiu de ce am mai intrebat. N'ai mai fi tu" chicoti Bell.