Toamna tarzie

[Bell Evans]

Ajunsi in Turnul unde erau dormitoarele profesorilor, cei doi se trezira in fata unui tablou ce infatisa un profet din Antichitate.
"-Parola?" intreba el, facand cu ochiul.
"-Off, am uitat parola" mormai Nick, dar Bell chicoti.
"-Agrimonia Eupatorium" sopti cercetasa, iar portretul se deschise.
"-De unde ai stiut'o?" intreba Nick, cu un zambet vesel.
"-Am fost aici aseara" raspunse ea, senina.
Se indreptara spre camera pe care scria usor inclinat ~Arwen Jade~ si deschisera usa.
"-Verisoara Arwen?" intreba Bell, incetisor. Nimic.
"-Bun, nu e aici, verisoara Bell" chicoti Nick.
"-Nu sunt verisoara ta" replica Bell, incepand sa rada.
"-Asa e..esti mai mult decat atat" raspunse baiatul, cu o voce blanda.
Cercetasa zambi si se indrepta spre noptiera. Insfaca pieptenul din fata oglinzii si culese cateva fire de par lungi.
"-Seamana cu parul ta" afirma Nick.
"-Al meu e mai ciocolatiu" chicoti Bell, comparand firele.
"-Asa e" ofta baiatul, privind'o cu blandete.
"-Sa mergem" chicoti cercetasa, luand'o inainte.
Urcara la etajul VII si intrara in Camera, dar nu era nimeni.
"-Oare unde sunt?!" intreba Bell, ingrijorata.
"-Poate au uitat sa vina aici" murmura Nick, iesind.
Coborara la etajul III si vazura cele doua siluete subtiri, profilandu'se in intunericul noptii.
"-Ele sunt" anunta baiatul, apropiindu'se.