True friends are forever

[Bell Evans]

Cercetasa ramase pierduta in ganduri, privind chipul mamei sale. Semanau atat de mult..aceiasi ochi caprui, acelasi par lung si ondulat..acelasi ten alb ca zapada.
"-O chema Blair..Blair Greene" murmura cercetasa, privind chipul Isabellei. Acesta se destinse intr'un mic zambet, iar urma de incruntare disparu.
Era atat de familiar..se simtea ca acasa, in fata focului, intr'o seara de decembrie friguroasa si strapunsa de ger.

Isi ridica privirile si inchise jurnalul. Il puse cu grija pe masuta, iar copertile din catifea albastra stralucira vag in lumina palida a flacarilor. Arunca o privire ceasului de pe semineu, care arata deja ora 1. Totusi, niciun strop de oboseala sau somn nu ii strabatea corpul. Se simtea, implinita..daca putea spune asa. Avea sentimentul ca descoperise ceea ce vroia, dar in acelasi timp vroia sa citeasca mai mult. Gandurile ei, gandurile mamei..
Issa tusi usor, iar Bell isi ridica privirile spre ea..