De cate ori poate muri un suflet?

[Aylee L. Lovel]

Aylee isi imagina la ce se gandeste cercetasa de langa ea. Dar exista o problema pe care nici una dintre ele nu prea stia cum sa o rezolve. Erau totusi in capul, creierul lui Aylee, iar asta nu le ajuta prea mult. Se parea ca axista un singur mod de a scapa din acel loc care, desi erau prietene bune, parca Cryss nu prea avea ce face. Aylee se apleca si facu ceva ce o mira pe Cryss peste masura. Prinse unul dintre cele 3 manere care se iveau din cizma ei neagra, de calarie, din piele moale. Si trase de maner. Din cizma iesi o lama destul de lunga care se dovedi a fi o sabie de vre-o 2,5 mai lunga decat cizma. Nu te speria. Este un farmec asupra cizmei, prin care pot pune cate vreau eu in ele si nu se vede, dar i se simte greutatea. Apoi se intoarse din nou spre baiatul care o privea cu o fata schimonosita de ura. Nici nu prea mai semana cu baiatul aratos care aparuse mai inainte. Haide! Moartea este o noapte furtunoasã ºi un drum nou. De acum cativa ani astept acest drum nou. Si acum in sfarsit am sa reusesc. Am sa mor. Si Cryss, imi pare rau ca se sfarseste asa. Sa stii ca te iubesc, dar aleg moartea decat viata mea. Si se napusti spre el cu sabia scoasa a carui lama argintie reflecta o lumina negra care venea chiar din interiorul viperinei. Viperina cu sufletul negru. Dar ea rata lovitura, 'Poate intentionat' gandi cercetasa, si fu strapunsa de cutitul curbat al baiatului care acum arata ca un monstru mare, negru si pe care il ilumina doar intunericul din interior.
Apoi deja totul era negru. Aylee nu stia daca a murit, poate da, poate nu. Tot ceea ce stia era ca nu simtea durerea loviturii. Apoi totul fu inundat de o lumina alba.