Totul devine cenusiu sau asa incep eu sa ma inteleg ?!?

[Ruthie Allen]

Desi ti-am promis ca o voi face,nu pot scrie prea multe...imi place,dar nu am un argument.
Ai un mod expresiv de a realiza descrierea ce,probabil,te ajuta la conturarea emotiilor,care m-au atras cel mai mult la ceea ce ai scris.
Mi s-au parut interesante cateva idei...neintelegerea lumii exterioare asupra celei interioare...dorinta personajului de a supravietui in ciuda nemultumirii pe care o purta situatiatiei in care se afla...detasarea aceea de lumea umana...moartea si regenerarea...
Mi-ai spus ca seman foarte mult cu personajul din text,dar te voi contrazice...are o anumita ambitie si independenta ce mie imi lipsesc,plus...nu stiu cum sa o numesc...siguranta unei stari mai bune.

Cateva fraze ce mi-au placut,in mod special:

Iesi din noapte, strabatu plapuma de intuneric gros si ajunse undeva, pe o strada apropiata, puternic iluminata.Lumina o izbi.Era atat de puternica, incat simtea ca nu-i putea face fata, dar isi aduna toata fiinta si continua drumul spre "o lume mai buna".

Bau si al doi-lea pahar cu whisky, punand mana instinctiv pe al treilea, daca nu ar fi intrerupt-o ceva.Era o musca.Murise si ea in acelasi alcool nemilos

Nu se mai simtea bine venita nici macar in patima intunecata a bauturii, nici macar in placerea neagra a minciunii

isi sprijini toata greutatea pe piciorul sanatos si incepu a inpinge din maini.