Peripeţii la Hogwarts

[Alice Morris]

Capitolul XIII
Investigaþii

Iarna îºi impunea punctul de vedere asupta castelului. Mii de fluturi de gheaþã dansau îndreptându-se încet încet cãtre albul desãvârºit care acoperea împrejurimile Hogwarts-ului. Soarele nu mai dadea semne de viata, aruncand doar cate o vaga stralucire printre decorul de nori fumurii. Domeniile pãreau a se scãlda în oceanul imaculat. Cel puþin aºa apãrea totul prin geamurile înalte ale bibliotecii.
Alice stãtea la o masã, sub fereastrã. Ridicã capul din carte ºi privi în depãrtare. Omãtul aºezat pe Salcia Bãtãuºã îi fãceau crengile sã mãture pãmântul. Era a treia carte pe care o citea despre Pãdurea interzisã în ultimele cinci sãptãmâni. Nu gãsea nicãieri nicio informaþie despre Thunderi, iar cãrþile despre botanicã nu îi folosirã prea mult.
Albus se plimba printre rafturile aglomerate ale bibliotecii cãutând alte cãrþi care ar fi putut sã o ajute pe Alice. Doamna Pince stãtea la biroul ei ºi o privea suspicioasã. Venea în fiecare zi dupã ore la bibliotecã ºi citea toate cãrþile de botanicã pe care le gãsea, ºi pleca doar înainte de cinã. Albus o însoþea mai mereu.
-Poftim! Am mai gãsit una! spuse acesta trântind o carte mare, învelitã în piele veche. Poate în asta gãseºti ceva. Deºi, nici nu ºtiu ce cauþi.
-Mulþumesc, Albus! Nu m-aº descurca fãrã tine! spuse Alice linguºitoare. Caut informaþii despre Thunderi.
-ªi de ce îþi trebuie informaþii despre copacii ãia, mã rog?
-Pentru cã, în Pãdure, Hagrid a evitat sã rãspundã la întrebarea ta.
-Care întrebare? spuse Albus confuz.
-Nu þii minte cã ai întrebat ce s-ar întâmpla dacã nu s-ar mai culege sevã?
-Acum cã îmi spui, da, îmi amintesc. ªi ce-i cu asta?
-Asta vreau eu sã aflu, înþelegi? Hagrid s-a abþinut sã nu rãspundã, deci înseamnã cã e un secret. Ori asta, ori nu vrea sã facem noi legãturile.
-ªi cât mai ai de gând sã stai sã cauþi?
-Pânã la cinã, rãspunse Alice scurt.
-Atunci cred cã ar trebui sã te grãbeºti, spuse Madame Pince ridicându-se din scaun ºi plimbându-se aparent întâmplãtor prin bibliotecã. Cina e în cinci minute.
-Mulþumesc, dnã Pince, pot sã iau cãrþile în turnul Cercetaºilor? Nu am terminat de citit.
-Fii fãrã grijã, þi le voi da eu mâine tot pe acestea. Oricum vei veni iar la bibliotecã, nu? întrebã ea dispreþuitoare.
-Bineînþeles, doamnã! zise Alice politicoasã ºi ieºi dintre rafturile cu cãrþi.
Coborî scãrile pânã la parter ºi vãzu Marea Salã, plinã de copii ºi veselia acestora. Intrã fãrã sã atragã atenþia, îl salutã pe dl. Morris ºi se aºezã la locul ei obiºnuit, vis-a-vis de Albus.
-Crezi cã vei termina cu cercetãrile astea pânã la Crãciun? întrebã Albus.
-Dacã voi gãsi informaþiile de care am nevoie, probabil da. ªi dacã Madam Pince nu ar fi atât de nesuferitã ºi m-ar lãsa sã iau cãrþi în camerã, mai mult ca sigur da. Dar de ce întrebi?
-Pãi, mi-a trimis tata o scrisoare ºi mi-a spus sã vã invit de Crãciun la noi acasã, pe tine ºi pe pãrinþii tãi.
-Serios? Mie mi-ar plãcea sã vin! O sã vorbesc dupã cinã cu tata, îi voi trimite o scrisoare mamei, ºi poate vor fi de acord.
-Abia aºtept! zise Albus zâmbind. Dacã veniþi, o sã îmi cunoºti ºi pãrinþii, o sã o cunoºti ºi pe Lily, ºi pe Teddy, iar eu o sã o cunosc pe mama ta.
-O sã fie primul Crãciun care l-aº petrece cu o familie de vrãjitori, defapt, primul Crãciun pe care o sã-l sãrbãtoresc ca ºi o vrãjitoare, ºi nu ca o încuiatã.
-Nu cred cã sunt multe diferenþe, doar ca, uneori, cadourile mai ajung prin ºemineu, concluzionã Albus. Alice nu se putu abþine din râs, ºi cu greu exclamã:
-Abia aºtept sã vinã Crãciunul!
-Oricum nu avem mult de asteptat. La sfârºitul sãptãmânii vom fi în vacanþã!
-Mãcar de aº gãsi informaþii folositoare pânã atunci! oftã ea.
Cina se terminã în scurt timp ºi Alice îºi petrecu restul serii în Camera de Zi a Crecetaºilor cãutând în toate cãrþile alfate pe mese, poate va gãsi ceva folositor. Gândurile nu îi dãdeau pace ºi mii de întrebãri îºi fãceau loc în mintea ei. Stãtea scufundatã într-un fotoliu lângã ºemineu ºi continua sã îºi rãspundã singurã la întrebãrile ce îi aglomerau capul.
"Existã ceva ce poate distruge Thunderii?" "Evident cã existã, orice lucru poate fi distrus." "Hagrid nu a vrut sã rãspundã la întrebare, dar de ce?" "De obicei evitã sã rãspundã când deja a dat prea multe informaþii. Dar nouã nu ne-a vorbit decât despre Fluffy." "Ce legãturã are Fluffy cu toate astea?" "Fluffy pãzeºte ceva în ºcoalã, lucru care va fi mutat în vacanþa de Paºti." "Dar ce legãturã are acel lucru cu Thunderii?" La aceastã întrebare nu ºtiu ce sã rãspundã. Închise ochii ºi încercã sã-ºi elibereze mintea. Se gândi la tot ce ºtia ºi puse încã o datã piesele cap la cap. "Hagrid nu a vrut sã ne zicã ce poate distruge Thunderii. Face asta când a dat deja prea multe informaþii. Ne-a vorbit despre Fluffy. Lucrul care distruge copacii are legãturã cu Fluffy. Fluffy pãzeºte ceva în ºcoalã, lucru care distruge Thunderii este pãzit de Fluffy ºi de cine ºtie ce alte mecanisme." Rãsuflã liniºtitã. Totul pãrea mult mai limpede acum, ºi mai logic decât restul dãþilor când ajunse la aceiaºi concluzie. Dar mai era totuºi, un lucru care nu îi dãdea pace. "De ce e atât de important sã fie mutat acel lucru? Ce îl ameninþã încât are nevoie de siguranþã. ªcoala e cel mai sigur loc din lume. Dupã Gringgots, evident. Dar o sã mute chestia într-un seif? Nu cred, cãci altfel ar fi putut-o face oricând, nu ar fi trebuit sã aºtepte pânã la vacanþã."
Un buºtean trosni în foc ºi Alice tresãri. Deschise ochii ºi îºi aminti cã se afla în Camera de zi. κi aminti ºi de Albus, ºi de lucrurile pe care i le-a zis la cinã. Un Crãciun cu cu el ºi familia lui suna mai mult decât extraordinar. ªi avea Crãciunul ei alãturi de familie sã fie diferit?
Dar aceste întrebãri nu îºi mai gãsirã rãspunsul cãci somnul începu sã o fure pe Alice, care se repezi cãtre dormitorul ei, aºteptând vacanþa.


PS1:Ce fac eu de dragul vostru
PS2:Sper sa pun next cat mai repede X_X