Children of the Damned

[Bell Evans]

Cercetasa se lasa sa alunece pe pamantul umed, cu o mana pe piept. Sperietura provocata de aparitia uriasului ii intinse nervii la maxim.
"-Tu erai si mai devreme, Hagrid?!" intreba Eve, iscoditoare.
"-Mai devreme cand?" intreba uriasul.
"-Am vazut o silueta zambind" mormai Eve.
"-Pai, eu mereu am un zambet intiparit pe chip. Dar nu te'am vazut" murmura Hagrid, razand.
"-Oricum, ai ceva de baut la tine?" insista Desiree.
Hagrid o privi dezaprobator.
"-Bell, esti sefa de casa" mormai el.
"-Mda, sefa care mi'a transfigurat crengile in tigari" marturisi Dess, fericita.
"-Am facut'o doar ca sa taca" replica Bell, simtindu'se vinovata.
"-Si ramane intre noi, oricum" mormai Desiree.
"-Deci, ne scoti de aici?!" intreba Eve.
"-Dap..nu mai suport, vreau inapoi la castel!" spuse Bell.
"-Sa mergem" spuse uriasul, aratandu'le calea.
O strafulgerare de lumina si Eve era la pamant. Silueta care aparuse mai-nainte in fata ei se arata din nou, cu un zambet sarcastic pe chip.
"-Va urmaresc de ceva timp" spuse el, cu o voce glaciala.
"-Hagrid?" intreba Bell, tremurand din toate incheieturile..